Medicină

articolul anterior articolul urmator

Cazul fotbalistului prăbuşit pe teren la EURO 2020. Medic: „Există boală cardiacă şi în lipsa semnelor”. Cum aflăm dacă suntem bolnavi

0
14 Jun 2021 22:04:00
Autor: Daniela Serb

Cazul fotbalistului danez Christian Eriksen care s-a prăbuşit pe teren, în urma unui stop cardio-respirator, este o nouă dovadă a faptului că bolile de inimă sunt greu de diagnosticat, chiar şi în cazul sportivilor de performanţă.

Specialiştii atrag atenţia că afecţiunile cardiace rămân principalul ucigaş la nivel mondial, dar şi că aceste maladii apar din ce în ce mai des la vârste tinere

La doar 29 de ani Christian Eriksen a căzut sâmbătă secerat pe terenul de fotbal în timpul partidei Danemarca - Finlanda, de la Euro 2020. În acest moment nu se ştie ce s-a întâmplat, de fapt, cu sportivul pe terenul de fotbal. Cert este că inima acestuia s-a oprit brusc. „Există canalopatiile – nişte boli electrice ale inimii care sunt foarte greu de diagnosticat clinic şi ecografic. Probabil că el face parte din genul acesta de afecţiuni la care diagnosticul nu este foarte uşor de pus”, este de părere prof.dr. Doina Dimulescu, medic primar cardiolog. 
 

Foarte mulţi tineri cu boli de inimă

17 milioane de decese au loc anual la nivel mondial din cauza bolilor de inimă, potrivit Organzaţiei Mondiale a Sănătăţii. Cert este că bolile de inimă pot fi la fel de greu de identificat mai ales dacă nu există programe de screening. „În ghidurile internaţionale de prevenţie se spune că, după vârsta de 40 de ani, oamenii trebuie să-şi facă, pe lângă examenul clinic, şi o electrocardiogramă şi, dacă este cazul, să fie evaluaţi suplimentar, la decizia medicului de familie. Să-şi măsoare tensiunea, să fie evaluaţi pentru factori de risc”, completează universitarul. 
 
Iar dacă există patologie familială, adică vin din familii cu încărcătură mare de boală cardiovasculară – cum este, de exemplu, hipertensiunea –, se poate şi mai devreme, adaugă medicul: „Pentru că vârsta de 40 de ani, când se recomandă screening sistematic la persoanele adulte sănătoase pentru identificarea factorilor de risc şi a bolii, poate fi uneori prea târziu. Noi găsim foarte mulţi oameni tineri, pe la 25-30 de ani, care încep să facă hipertensiune, unii sunt obezi, alţii nu sunt şi care vin de multe ori din familii cu istoric de hipertensiune. Iar aceştia trebuie să primească îngrijiri”. 
 
Dar, deşi bolile cardiovasculare sunt cauza principală de mortalitate, în România, nu există acele programe de screening care la alţii funcţionează de decenii. În aceste condiţii, oamenii, chiar dacă se ştiu sănătoşi, trebuie să fie văzuţi de medicul de familie. „Medicul de familie ştie cel mai bine care sunt pacienţii care au factori de risc. Cum sunt obezii, de exemplu. Fumătorii. Sau cei care au istoric familial de patologie cardiovasculară. Nu pacientul îşi stabileşte o schemă de explorare. Nevoia de a face o explorare mai mult decât examenul clinic se stabileşte de către medicul curant, care este medicul de familie. Eu recomand pacienţilor ca după vârsta de 25-30 de ani să fie văzuţi o dată pe an de medicul de familie. Să se facă măcar un examen clinic la care să poată fi detectaţi factori de risc, un set de analize de laborator pentru detectarea profilului lipidic, lucruri elementare”, subliniază cardiologul. O altă soluţie de depistare a acestor boli se poate face prin medicina muncii. Doar că şi aceasta funcţionează doar pentru pacienţii angajaţi. 
 

Depresia şi anxietatea pot favoriza aritmii

Unele boli cardiovasculare evoluează fără simptome, astfel că până să apară acestea, pacienţii nu au cum să ştie dacă au boală sau nu. „Şi vă dau un exemplu: hipertensiunea arterială este o boală complet asimptomatică pentru majoritatea pacienţilor. Pentru că, de regulă, tensiunea creşte încet, după a patra sau a cincea decadă de viaţă, uneori şi mai repede, şi creierul se obişnuieşte cu valori tensionale mai mari şi nu dă niciun semn de alarmă. Deci, până nu-i iei tensiunea, n-ai de unde să ştii că acela este un pacient cu boală hipertensivă. Sigur că durerile de cap, tulburările de vedere, de echilibru pot fi semnale că apar valori tensionale crescute. Lipsa de aer, oboseala nou apărută la efort, durerile toracice, acestea sunt, toate, semne şi simptome care trebuie să facă un pacient, chiar dacă e relativ tânăr, să meargă să-şi facă un consult medical”, atrage atenţia prof.dr. Doina Dimulescu.  

Stresul poate fi considerat şi el un factor de risc, dar nu unul direct. „Mai corect spus, este reacţia individuală la stres. De exemplu, ştim că depresia şi anxietatea pot creşte tensiunea, pot favoriza aritmii etc. Dar, până la stres, există alţi factori de risc mai importanţi: obezitatea, care este într-o creştere alarmantă în populaţia românească şi în special obezitatea care începe să apară în copilărie şi adolescenţă, fumatul, consumul de droguri şi diabetul cu debut mai rapid la persoanele obeze”, conchide medicul. 
 

Oboseală excesivă, dureri toracice, palpitaţii, lipsă de aer sunt semne care trebuie să trimită pacientul la medic.

Există boală cardiacă la vârstă tânără. De exemplu, miocarditele, cel mai adesea într-un context de infecţie virală – respiratorie, digestivă.

Prof.dr. Doina Dimulescu
medic primar cardiolog

„Cursurile de prim-ajutor salvează vieţi!”

Adrian Armăşelu, manager de prim ajutor la Crucea Roşie România, afirmă că oricine poate învăţa cum să acorde primul ajutor, mai ales că manevrele nu sunt complicate. „Cursurile de prim ajutor salvează vieţi. Este foarte important ca, în cazul în care o persoană intră în stop cardiorespirator, să i se pornească inima. Dacă respectivei persoane nu i se face masajul cardiac cu compresii toracice şi ventilaţii artificiale în maximum 4 minute, aceasta va rămâne cu sechele întrucât creierul nu se mai oxigenează”, subliniază managerul. 
 

Evaluare PAS în 10 secunde

Manevrele de prim ajutor cresc semnificativ şansele de viaţă. „Trebuie să ştii cum se fac aceste manevre, nu ai nevoie de niciun echipament. Este foarte simplu, dar foarte important. La cursurile de prim ajutor se învaţă ca, în primul rând, să faci o evaluare care se numeşte PAS: priveşte, ascultă, simte respiraţia. Ai nevoie doar de 10 secunde pentru a face această evaluare şi a-ţi da seama dacă victima respiră”, mai spune Adrian Armăşelu. 

Punem urechea la nasul şi gura victimei, cu privirea către piept, numărăm până la 10. Dacă timp de 10 secunde nu auzim, nu simţim sau nu vedem cum i se umflă pieptul, este clar că a intrat în stop cardio-respirator. Şi atunci trebuie aplicate manevrele de resuscitare, care înseamnă să apăsăm de 30 de ori pe pieptul victimei, 5-6 centimetri – o treime din înălţimea pieptului –, apoi aplicăm două insuflaţii. Facem acest lucru până când inima victimei reîncepe să bată. Dar, este foarte important ca acest lucru să se facă repede”, explică Armăşelu. 
 

Înveţi să salvezi vieţi în 12 ore

Cursurile organizate de Crucea Roşie România includ, pe lângă primul ajutor în caz de stop cardio-respirator, informaţii despre manevrele care trebuie făcute în caz de înec, de atac vascular-cerebral, de obstrucţie a căilor respiratorii cu obiecte străine, în caz de arsuri, intoxicaţii, precum şi cum se foloseşte un defibrilator extern. „În general, în situaţiile care se pot întâmpla zi de zi. În plus, învaţă cum să organizeze locul unui accident rutier, despre siguranţa salvatorului. Aceste cursuri durează, pentru un grup de 15 persoane, 12 ore, în două zile, şi costă între 150 şi 200 de lei”, potrivit lui Adrian Armăşelu. 
Orice persoană poate urma aceste cursuri trimiţând o cerere pe adresa de e-mail a Crucii Roşii România sau la filialele judeţene/de sector ale acesteia.
 

O persoană din 10 ar trebui să urmeze cursul

Armăşelu adaugă că, din ce în ce mai mult, angajatorii apelează la organizarea de cursuri de prim ajutor, în condiţiile în care avem şi o lege ce stipulează că o persoană din 10 ar trebui să ştie să aplice manevre de resuscitare, să urmeze un curs de prim ajutor. 
 
În şcoli, adaugă managerul, continuă să se organizeze concursul „Sanitarii pricepuţi”, fie că este vorba despre gimnaziu, fie că este vorba de liceu. „Dacă mă întrebaţi pe mine, toată lumea ar treui să facă aceste cursuri. Pentru că astfel de situaţii se pot găsi în familie de multe ori: o bunică, un frate, oricine din familie poate ajunge într-o astfel de situaţie. Şi atunci, nu e păcat să nu ştii să faci manevrele de resuscitare? Vreau să vă spun că elevii sunt foarte receptivi la aceste cursuri. Acum două săptămâni am fost invitat la o şcoală unde am transmis nişte noţiuni de prim ajutor la clasele a IV-a şi a V-a. Au fost foarte interesaţi, mai ales când e vorba să devină eroi. Pentru că, până la urmă, căpitanul echipei de fotbal care i-a salvat viaţa jucătorului este un erou, a gestionat situaţia foarte bine”, conchide Adrian Armăşelu.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările