Ce trebuie să facem atunci când ne doare capul? E bine să luăm medicamente „după ureche“? Ce spune medicul neurolog Simona Elena Radu

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
simona elena radu medic neurolog

Medic specialist neurologist, Dr. Simona Elena Radu s-a alăturat celor aproape 100 de medici voluntari din cadrul campaniei „Nu uităm de ceilalţi”, iniţiată prin programul Medici pentru România.

În interviul acordat pentru Adevărul, medicul explică riscurile la care ne supunem atunci când luăm medicamente „după ureche” pentru o durere de cap aparent banală. De asemenea, ne dezvăluie care sunt primele semne care ar trebui să ne trimită la medicul neurolog pentru prevenţia corectă a unor afecţiuni grave.

Vă număraţi printre medicii voluntari ce s-au afiliat campaniei „Nu uităm de ceilalţi” iniţiată de programul Medici pentru România în această perioadă grea pe care ţara noastră o traversează. Ce v-a determinat să faceţi acest lucru?

În primul rând, am luat această decizie pentru că dincolo de “halatul alb” sunt om, un cetăţean obişnuit, o fiică a cuiva, o nepoată, o mamă. Am simţit pe propria piele presiunea stării de urgenţă şi frustrarea diminuării accesului la consultaţii medicale pentru că tatăl meu este hipertensiv şi diabetic, iar mama mea suferă de o afecţiune pulmonară cronică. Din aceste motive pot empatiza cu persoanele care au nevoie de un sfat medical, dar nu pot părăsi siguranţa locuinţei.

În al doilea rând, trebuie să recunosc că am fost impresionată de iniţiativa acestui voluntariat, prin care putem să ne implicăm activ în creşterea calităţii vieţii şi sprijinul celor de lângă noi, dăruind din timpul nostru celor care au nevoie de el. 

Consider că astfel de programe ar trebui mai intens mediatizate la nivel naţional, pentru a creşte implicarea populaţiei şi gradul de încredere acordat cadrelor medicale. 

Aţi mai avut până acum experienţe legate de telemedicină? Cum aţi descrie aceste consultaţii la distanţă?

Trebuie să recunosc că acesta este debutul meu în telemedicină. Bineînţeles că am mai acordat consultaţii telefonice sau am citit documente medicale trimise prin email, dar consultaţii medicale propriu-zis online nu am făcut pană în prezent. Este un pas înainte, în multe ţări telemedicina este dezvoltată la nivel naţional, în special pentru Medicina de familie şi monitorizarea pacienţilor cronici. 

Contactul vizual cu pacienţii sigur ajută foarte mult în comunicare, am observat că din confortul propriei locuinţe, persoanele sunt mult mai relaxate. Aceste consultaţii sunt foarte utile în a oferi suport şi consiliere pacienţilor cronici prin explicaţii suplimentare privind diagnosticele anterioare, a-i ajuta la înţelegerea conduitei terapeutice, a eventualelor interacţiuni medicamentoase şi pentru a oferi răspunsuri la întrebările pe care cei mai mulţi uita sa le pună specialistului in cadrul consultaţiei la cabinet.

Însă în multe cazuri, examenul obiectiv este indispensabil şi pacienţii trebuie să menţină o strânsă legătură cu medicul de familie sau, în eventualitatea unei urgenţe medicale, trebuie să apeleze la serviciul de urgenţă.

Ce gen de pacienţi şi cu ce tipuri de probleme ai apelat la dumneavoastră de când v-aţi alăturat  acestei campanii?

În cadrul campaniei  am avut pacienţi cu vârste cuprinse între 18 şi 75 ani, din diverse zone geografice ale ţării. Am fost plăcut surprinsă să văd că şi pacienţii vârstnici s-au adaptat foarte bine acestui mod de comunicare. În general simptomatologia algică, diverse tipuri de cefalee, cervico şi dorsalgii. Au fost însă şi pacienţi care au dorit informaţii suplimentare referitoare la schemele terapeutice stabilite anterior, mai ales că nu mai aveau acces la serviciile ambulatorii de specialitate în vederea reevaluării.

Care sunt cele mai întâlnite afecţiuni neurologice în prezent?

Una din cele mai frecvente cauze neurologice de mortalitate şi morbiditate în cadrul populaţiei generale este cea reprezentată de bolile neuro- vasculare. 

Din datele oferite de Institutul Naţional de Statistică prin Raportul Naţional al Stării de Sănătate al populaţiei din 2017, reţinem că morbiditatea, prin cazuri noi de afecţiuni cerebro-vasculare raportate de înregistrările la nivelul cabinetelor medicilor de familie, a cunoscut un trend ascendent în perioada 2007-2016, tendinţă care se menţine probabil de actualitate.

Tot din datele furnizate de Institutul de Statistică reiese o rată a mortalităţii prin boli cerebro-vasculare în România la populaţia până în 65 de ani, de trei ori mai mare ca cea din UE (în conformitate cu datele preluate în 2015). Merită menţionat şi faptul că în categoria deceselor evitabile (categoria de vârsta de 0-64 ani) în 2016 au decedat prin boli cerebro- vasculare  un număr de 4.458 de persoane (reprezentând un procent de 10.4%).

Bolile cardiovasculare reprezintă încă principala cauză a deceselor premature. 

Care sunt principalele simptome care îi fac pe pacienţi să apeleze la medicul neurolog?

Simptomatologia este diversă. Din experienţa personală, pot afirma că în cadrul serviciului de urgenţă, predomină deficitele motorii, leziunile traumatice, sindroamele cefalalgice persistente, episoadele de pierdere a stării de conştienţă şi crizele epileptice.

În regim de NON urgenţă, consultaţiile sunt solicitate în principal pentru sindroame vertiginoase, cefalgii, tulburări de memorie, alte deficite cognitive, diverse afecţiuni cronice dureroase ca periartrite scapulo-humerale, dureri lombare sau cervicale şi bineînţeles monitorizarea clinică şi terapeutică în majoritatea bolilor neurologice cronice ca epilepsia, boala Parkinson, post AVC sau în demenţa de diverse etiologii.

Care sunt cauzele generale ale durerii de cap? Ce probleme grave se pot ascunde în spatele acestei dureri pe care mulţi oameni o ignoră adesea?

Etiologia sindroamele cefalalgice este extrem de diversă. În general, sunt cauze extrem de simple pe care populaţia le ignoră, cum ar fi lipsa somnului, o alimentaţie necorespunzătoare, situaţii conflictuale familiare, uneori excesul de produse ce conţin cofeină, consumul de alcool sau alte droguri recreaţionale.

Bineînţeles că cefaleea poate ascunde şi probleme grave, cum ar fi tumori, accidente vasculare ischemice sau hemoragice, însă în acest caz avem frecvent aşa numitele “steaguri roşii”. Adică o durere foarte intensă, cu debut brusc, persistentă şi rezistentă la antialgice, uneori deficite motorii asociate, tulburare de echilibru, vărsături, febră, la persoanele cu cefalee cronică modificarea simptomatologiei, etc.

Sunt foarte importanţi şi factorii de risc asociaţi, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, boala ischemică cronică şi altele. Trebuie să avem în vedere că fiecare caz e unic, aşa cum este fiecare fiinţă umană. De aceea, pacienţii trebuie să contacteze în primul rând medicul de familie pentru o evaluare iniţială şi să evite auto medicaţia şi “doctorul google”.

Analgezicele sunt cele la care oamenii apelează în general atunci când se confruntă cu dureri de cap. Care ar putea fi consecinţele, pe termen lung, ale cosumului poate exagerat de analgezice?

Analgezicele în sine nu sunt “rele”. Aceste medicamente îşi fac datoria şi reduc simptomatologia algică şi eu le recomand chiar de la începutul durerii, când intensitatea este suportabilă şi şansele de eficienţă la doze mai mici sunt crescute. Însă, luate în exces şi în asociere, paradoxal pot creşte frecvenţa şi intensitatea durerii. Ca să nu mai vorbim de acutizarea gastritelor sau a altor afecţiuni hepatice sau renale. Pacienţii trebuie să efectueze controale periodice şi să colaboreze cu medicul de familie, evitând doar consultaţiile “în regim de urgenţă”. O bună comunicare este cheia găsirii celei mai adecvate scheme terapeutice.

Cât de periculoasă poate fi automedicaţia în cazul afecţiunilor din sfera neurologiei?

Automedicaţia este periculoasă la modul general, nu doar în afecţiunile neurologice. Pacienţii trebuie sa înţeleagă că acumularea cunoştinţelor medicale se face în timp, prin anii de facultate, anii de rezidenţiat, anii de practică medicală. Capacitatea medicului de a diagnostica a fost testată periodic prin examene repetate înainte de a avea dreptul de practica medicală şi a deveni medic specialist cu drepturi depline.

Aşa cum atunci când vrei să construieşte o casă te adresezi unui arhitect, ori dacă ţi se strică maşina, mergi la mecanic, aşa trebuie să mergi şi la medic, mai ales pentru că, subliniez, fiinţa umană este unică şi fiecare tratament trebuie individualizat. Simplu formulat, tratamentul vecinului nu trebuie să fie şi tratamentul tău, pentru că tu nu eşti identic cu vecinul.

Care sunt cauzele principale şi simptomele principale în cazul unui AVC? Cum putem preveni apariţia acestuia?

Aşa cum am menţionat anterior, principala cauză este dată de afecţiunile cardio-vasculare, dar cauzele pot fi multiple, uneori asociate cu diabetul zaharat şi supraponderabilitate, fumat, consum de alcool în exces. 

Printre primele semne ale unui AVC pot fi dificultăţi de vorbire, paralizia cu imposibilitatea mişcării sau uneori doar slăbiciune musculară la nivelul membrelor, al feţei, de obicei pe una din cele două jumătăţi ale corpului, tulburări de vedere, durere de cap bruscă, severă, însoţită de vărsături, ameţeli uneori cu modificarea stării de conştienţă.

Este foarte important ca pacientul să anunţe imediat serviciul de Ambulanţă pentru că durata de la debut până la diagnostic este foarte importantă şi poate fi decisivă în stabilirea conduitei terapeutice ulterioare şi mai ales riscul de a rămâne cu dizabilităţi fiind mai mare cu cât durata până la administrarea tratamentului este mai lungă.

Care sunt principalele sfaturi pe care le-aţi da oamenilor pentru a nu ajunge la afecţiuni neurologice grave?

În principal trebuie să fie cumpătaţi. Niciun exces nu este benefic. Un stil de viaţă echilibrat, cu respectarea regimului de somn, un program de masă constant cu alimente variate şi în cantităţi moderate, un mod de viaţă activ, cu ieşiri in aer liber, întâlniri cu prietenii, de obicei asigură o calitate a vieţii foarte bună. Este foarte important să ne preţuim propriul corp, să-l respectăm şi să-l tratăm de la primele simptome ale bolii, să nu ne neglijăm şi să mergem periodic la consulturile medicale.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite