Cele mai vehiculate mituri despre sex, boli transmisibile şi contracepţie

Cea mai bună sursă de informaţii despre sănătatea sexuală şi despre contracepţie este internetul, pentru majoritatea persoanelor active sexual. Or, multe dintre site-urile care tratează astfel de probleme sunt pline de neclarităţi şi de erori, arată un studiu al oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Stanford.

Mitul: Poţi lua boli transmisibile sexual de pe colacul toaletei

Adevărul: Microbii responsabili cu infecţiile transmisibile sexual nu supravieţuiesc mult timp în afara corpului – cu atât mai puţin pe o suprafaţă rece şi rigidă cum este colacul toaletei. De fapt, nici în urină nu sunt prezenţi aceşti microbi, prin urmare, riscul de a te infecta doar prin contactul cu toaleta de la persoana care a folosit-o înaintea ta este minim spre nul, potrivit medicului Sophia Yen, specialist în problemele de sănătate ale adolescenţilor de la Spitalul de Copii „Lucile Packard“ din Palo Alto, California, citată de health.com.

Căile prin care se pot transmite, însă, bolile sexuale, sunt nu numai contactul sexual, ci şi contactul cu pielea unei persoane infectate (se pot lua herpesul şi verucile genitale) sau sărutul (se iau herpesul, dar şi gonoreea şi chlamydia), avertizează specialiştii. 

„Am avut pacient cu scurgeri uretrale cauzate de infecţia cu gonococ luat prin sex oral. Tot prin sex oral se poate transmite sifilisul, care dă nişte leziuni în cavitatea orală“, subliniază medicul dermatovenerolog Oana Clătici, de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Mitul: O fată care face sex pentru prima oară nu poate rămâne însărcinată

Adevărul: Unele statistici arată că 20% din tinere rămân însărcinate chiar în prima lună de când şi-au început viaţa sexuală, subliniază specialista Sophia Yen.

Mitul: Femeile nu pot rămâne însărcinate în prima zi de menstruaţie

Adevărul: Deşi este mai puţin probabil, nu este imposibil ca o femeie să rămână însărcinată în urma unui contact sexual neprotejat în prima zi de menstruaţie, atrag atenţia specialiştii. Unele femei au perioada de menstruaţie îndelungată, care se poate suprapune cu începutul perioadei de ovulaţie. Iar acest lucru înseamnă că aceste femei sunt fertile pe toată durate menstruaţiei.

În cazul celor care au un ciclu scurt, de 21 de zile, de exemplu, cu o menstruaţie care durează o săptămână, contactul sexual neprotejat spre finalul perioadei se poate solda cu o sarcină nedorită, fiindcă spermatozoizii supravieţuiesc până la 72 de ore în tractul genital feminin.  

Nici femeile aflate în perioada de premenopauză, când ciclurile sunt neregulate, nu sunt protejate de o eventuală sarcină, spun specialiştii. De fapt, ginecologii spun că nu este cazul ca o femeie să renunţe la metodele de contracepţie dacă nu-şi doreşte să rămână însărcinată decât în cazul în care nu a mai avut menstruaţie timp de un an.

Mitul: Fetele au nevoie de un test Papanicolau de la 18 ani

Adevărul: În 2003, Colegiul American de Obstetrică şi Ginecologie a renunţat la teoria conform căreia testul Babeş-Papanicolau (pentru depistarea celulelor modificate de la nivelul colului uterin) trebuia făcut de toate tinerele care au împlinit 18 ani sau care şi-au început viaţa sexuală – oricare dintre aceste evenimente are loc primul. Astăzi, această autoritate americană recomandă realizarea testului nu mai devreme de 21 de ani sau la trei ani de la începerea vieţii sexuale. Altfel, o astfel de investigaţie realizată prea devreme şi fără motiv reprezintă o minitraumă psihologică pentru tinere, care vor evita în viitor vizitele la ginecolog.

Motivul pentru care Colegiul American a operat această modificare este că, în majoritatea cazurilor, virusul papiloma uman (HPV) este eliminat din organism într-un interval de trei ani, fără consecinţe nefaste asupra sănătăţii. Numai cazurile în care tulpinile periculoase de HPV rămân în corp mai mult de trei ani sunt îngrijorătoare, necesită testări amănunţite şi urmărire riguroasă, fiindcă pot degenera în cancer de col uterin.

Mitul: Pilulele contraceptive îngraşă

Adevărul: Niciun studiu de până acum nu a putut demonstra că administrarea anticoncepţionalelor orale duce la îngrăşare, cu toate acestea majoritatea femeilor au rămas cu această teamă.

Singurul contraceptiv hormonal care ar putea cauza creşterea în greutate este unul injectabil, numit depot medroxyprogesterone acetate (DMPA). Un studiu clinic publicat în luna martie 2009 de Universitatea din Texas a sugerat că aceste injecţii duc la o acumulare de aproximativ 5 kilograme în trei ani.

Mitul: „Pilula de a doua zi“ cauzează avort

Adevărul: „Pilula de după“ sau „pilula de a doua zi“, cum i se mai spune, nu este acelaşi lucru cu RU-486, care este o pastilă destinată avortului. De fapt, în cadrul unor studii, s-a demonstrat că „pilula de după“ administrată femeilor însărcinate – adică în cazul cărora oul fertilizat s-a ataşat de peretele uterului – nu are niciun efect.

Mai multe sondaje au arătat că peste 30% din tinerii activi sexual cred că pilula de a doua zi induce avortul. Iar studiul condus de dr. Yen privind acurateţea informaţiilor de pe site-urile dedicate problemelor sexuale ale tinerilor a demonstrat că trei sferturi din aceste site-uri nu fac distincţia între cele două tipuri de medicamente: pilula de a doua zi şi pilula pentru avort RU-486.

Mitul: Tinerele vaccinate împotriva HPV nu vor face niciodată cancer de col uterin

Adevărul: Gardasil şi Cervarix sunt două vaccinuri care previn infecţiile cu tulpini agresive de HPV. Gardasil oferă protecţie suplimentară pentru două tulpini de HPV responsabile pentru verucile genitale. Dar 30% din cazurile de cancer de col uterin nu pot fi prevenite prin niciunul dintre aceste două vaccinuri, spune medicul Sophia Yen. De aceea, chiar dacă s-au vaccinat, femeile active sexual trebuie să realizeze periodic testul Babeş Papanicolau.

Mitul: Duşurile vaginale sunt o regulă pentru igiena intimă

Adevărul: Vaginul este un organ cu un sistem de autocurăţare bine pus a punct, iar spălăturile vaginale frecvente pot face chiar mai mult rău decât bine, semnalează specialiştii ginecologi. Bacteriile benefice care se găsesc în vagin ajută la echilibrul şi la menţinerea stării de sănătate sexuală, iar duşurile vaginale perturbă acest echilibru.

În plus, aceste măsuri de igienă folosite de tot mai multe femei nu previn sub nicio formă infecţiile sexuale sau o sarcină nedorită. Dimpotrivă, spălăturile fac mai uşoară infectarea zonei şi chiar şi fertilizarea, atât microbii dăunători, cât şi sperma fiind împinse până la colul uterin.

„Am constatat că femeile nu prea ştiu să-şi facă igiena sexuală. Multe dintre ele îmi spun că se spală cu degetul, ceea ce este foarte greşit. În vagin există o floră cu care noi suntem în prietenie. În plus, există un germene care se numeşte bacilul Döderlein şi care este semn de curăţenie vaginală. Dacă noi eliminăm acest germene printr-o igienă excesivă şi incorect realizată, propria noastră floră devine agresivă. Există mai multe categorii de femei în ceea ce priveşte igiena intimă. De exemplu, în unele cazuri, am întâlnit femei cu un vagin extrem de curat, neted, ca faţa de masă. Nu este normal, acolo trebuie să existe o secreţie. Este adevărat că această secreţie devine şi un mediu bun de cultură. Şi astfel ajungem la o altă categorie de femei, care au o igienă necorespunzătoare, mai ales înaintea unui contact sexual. Igiena este foarte importantă şi în cazul lui, fiindcă şi flora care se acumulează în zona prepuţului la bărbaţi poate fi nocivă pentru femeie şi să dea vaginită“, explică conf. dr. Maria Bari, şefa secţiei de ginecologie de la Spitalul Clinic Filantropia.

„În primul rând, nu se spală vaginul în fiecare seară, pentru că se distruge flora benefică. Doar în cazul femeilor care au probleme şi care fac anumite tratamente ginecologice, este obligatorie spălarea interioară, dar cu ajutorul unui irigator. Din păcate, multe femei nu cunosc noţiunea de irigator. Vaginul, care este un organ intern, este mai dificil de igienizat. Are aproximativ 10 cm, iar microbii stau în fundurile de sac vaginale şi nu pot fi îndepărtaţi decât cu irigatorul“, spune specialista.