Clinica digitală

Clinica digitală este racordarea îngrijirii medicale la modernitatea tehnologică. Este evoluţia îngrijirii pacienţilor pe suportul Telemedicinii si Inteligenţei Artificiale cu impact benefic din două motive mai ales. Primul, clinica digitală se bazează pe conceptul reducerii parţiale sau totale a întâlnirii faţă-în-faţă pacient-medic. Al doilea, clinica digitală poate fi o soluţie la problema lipsei de personal medical.

Prin clinica digitală se face comunicarea virtuală, mult mai frecventă, între pacient şi echipa de îngrijire medicală (medici, asistente etc.) pe baza analizei datelor clinice ale pacientului. Monitorizarea de la distanţă a pacientului se bazează pe algoritmi cu rolul de suport decizional. În general, un algoritm este un set de instrucţiuni software proiectat pentru rezolvarea unei probleme conform următoarei scheme: INTRARE -> ALGORITM -> IEŞIRE. Intrare înseamnă datele clinice ale pacientului iar ieşire este rezultatul urmărit, de exemplu, predicţia HbA1c (hemoglobina glicoziltă) în diabet. Algoritmii sunt creaţi de către bioinformaticieni supertalentaţi în colaborare cu specialişti cu experienţă în diverse domenii medicale. De aceea, „Clinica Digitală“ poate prezenta interes atât pentru tinerii cercetători deoarece îşi pot realiza cariere profesionale de excepţie şi îşi pot dezvolta afaceri profitabile bazate pe inteligenţă şi creativitate cât şi pentru pacienţii cu boli cronice, aşa cum voi exemplifica despre diabetul zaharat.

Deoarece tinerii români dovedesc că sunt la fel de intelligenţi şi de talentaţi ca cei din ţările dezvoltate, sunt convins că „Puterea creierului în folosul ţării“ ar trebui să fie strategia imediată pentru dezvoltarea României în următorii zeci de ani.  Este singura cale de dezvoltare viabilă în lumea extrem de competitivă de azi pentru că „puterea creierului“ este singura garanţie a eficienţei şi competenţei realizării de beneficii economice şi sociale pe termen mediu si lung pentru ţara noastră.  Este conceptul pe care se bazează strategia de dezvoltare economică solidă şi creşterea sănătoasă a prosperităţii în ţările cele mai dezvoltate economic (crearea de produse noi cu mare valoare adăugată).

„Puterea creierului“ este singura garanţie a eficienţei şi competenţei realizării de beneficii economice şi sociale pe termen mediu si lung pentru ţara noastră. Acest text l-am scris pentru a fi prezentat pe 31 august 2018 în Aula Mare a Academiei Române, ca invitat la sesiune ştiinţifică „Informatizarea sistemului medical la celebrarea Primului Centenar“ organizată de a Asociaţia Medicală Romană (fostă Uniunea Stiinţelor Medicale din România). Imaginea cu puterea creierului este ilustrată după FET open a CE.

Însă pentru reuşite remarcabile este nevoie de proiecte de cercetare cu un grad mare de inovare. În materie de finanţare, să nu uităm că în zilele noastre este extrem de favorabil faptul că există numeroase posibilităţi pentru finanţarea unor proiecte de cercetare competitive. De exemplu, programele H2020 în UE şi JDRF in SUA (care finanţează proiecte pentru diabet tip 1). Precizez că nu au succes să fie finanţate proiectele fără impact tehnologic clar (cele bazate doar pe reproduceri prin simple îmbunătăţiri funcţionale a ceea ce există deja în practică).  Sunt necesare idei de cercetare revoluţionare pentru realizarea de produse, servicii sau procese complet noi, cu un mare potenţial comercial ca să se tragă foloase din gobalismul tehnologic mondial. Crearea de produse revoluţionare în industria medicală, un domeniu de „întreprindere pe scară largă“, este de mare viitor deoarece  prin proiecte de colaborare interdisciplinară se poate crea inteligenţă artificială care să ajute imens la creşterea calităţii îngrijirii sănătăţii.

In bolile cronice, cum este diabetul, s-e folosesc algoritmi pentru calculul dozei de insulină (îndeosebi în diabetul zaharat Tip 1). În faza actuală există algoritmi care funcţionează numai ca suport decizional. Ei nu au izbutit ca să convingă  că pot să funcţionează cu rol prescriptiv terapeutic. De aceea numai medicul, asistenta şi pacientul decid, prin propria judecată, dacă acceptă  doza de insulina sugerată de un algoritm. De asemenea, s-au creat algoritmi pentru predicţia indicatorului HbA1c (hemoglobina glicozilată). HbA1c reprezintă glicemia pe ultimele 90 de zile şi este un indicator esenţial în prevenirea complicaţiilor cronice ale diabetului (piciorul diabetic cu pericol de amputare, retinopatia cu pericol de orbire, complicaţiile renale cu pericolul de a necesita dializă etc.).

Pentru crearea acestor clinici digitale prin care se oferă asistenţă medicală de la distanţă pacienţilor este extrem de importantă obţinerea în timp-real (prin suportul telematic) a datelor clinice ale pacientului. Datele sunt preluate direct de la sisteme de monitorizare.  De exemplu, in diabet datele se obţin direct de la sisteme pentru înregistrarea electronică a pacientului (registrul electronic de diabet), glucometre, pompe de insulină şi de la diverşi senzori. Pentru stocarea datelor este necesară o infrastructură informatică de tipul „cloud platform“ şi de o applicaţie („app“) care se instalează pe telefonul mobil  atât al medicului cât şi al pacientului. App este dedicată pentru vizualizarea datelor (valorile glicemiei, carbohidraţii, medicaţia, greutatea, exerciţiile fizice, presiunea arterială).

Clinica digitală poate face îngrijirea medicală mai puţin costisitoare şi mai eficientă. În plus, putem să ne bucurăm de faptul că se reduc substanţial vizitele pacienţilor la cabinetele medicale. Specific şi foarte important în îngrijirea diabetului este „instruirea“ pacientului pentru auto-controlul bolii. Clinica digitală poate ajuta semnificativ ca pacientul să dobândească pregatirea necesară pentru auto-controlul diabetului (principiile alimentaţiei sănătoase, auto-controlul glicemiei, abilitatea modificării tratamentului (dozei de insulină)) funcţie de diverse circumstanţe (glicemie, carbohidraţi, activitate fizică etc.). Există deja aplicaţii App care pot ajuta ca să se îmbunătăţească rezultatele clinice (de exemplu, reducerea HbA1c de la 6,5 la 6,1 în interval de două luni).

Însă pentru a fi viabilă ca să poată produce aceste rezultate benefice trebuie luate în calcul mai multe probleme în legătură cu clinica digitală, ca cele detaliate mai jos:

- Hotărîtor în clinica digitală este aderenţa medicilor pentru utilizarea de aplicaţii app ce se instalează pe telefoanele mobile pentru a oferi ajutor de la distanţă persoanelor care suferă de diabet. Triumful pentru aderenţa medicilor se bazează pe caracteristicile pe care le are un app ales de medic ca să-i fie de ajutor. Menţionez, printre altele, următoarele caracteristici:  personalizarea graficelor pentru vizualizarea evoluţiei în timp real a rezultatelor îngrijirii pacientului; backup (copie de rezervă) pentru datele pacienţilor; înregistrarea tuturor episoadelor interacţiunii cu pacientul; conectarea directă cu glucometrele pentru preluarea automată a glicemiilor fără a fi necesară înregistrarea manuală a acestora. 

- Aderarea medicilor la clinica digitală presupune rambursarea de către sistemele de asigurări de sănătate a vizitelor medicale virtuale. Clinica digitală poate fi soluţia optimă cu aspecte pragmatice de necontestat pentru reducerea costurilor de asigurare medicală. De exemplu, reducerea numărului episoadelor şi duratelor de spitalizare şi  reducerea intervenţiilor pentru urgenţe. Deci, clinica digitală are impact major privind reducerea costurilor pentru îngrijirea medicală.

- Adoptarea clinicii digitale are şanse mult sporite dacă vizitele medicale virtuale sunt prevăzute în canoanele protocoalelor şi ghidurilor medicale. Problema majoră este aceea că foarte puţine app-uri au publicate rezultatele clinice în revistele de specialitate (în peer-reviewed journals) ca să convingă asociaţiile medicale de specialitate ca European Association for the Study of Diabetes (EASD) sau American Diabetes Association (ADA) despre cost-eficienţa acestor clinici digitale pentru a fi incluse în ghidurilor medicale.

- Deoarece un app instalat pe un telefon mobil şi utilizat pentru diagnostic, tratament, prevenirea unei boli etc. este considerat un dispozitive medical, acesta trebuie să îndeplinească cerinţele reglementărilor pentru testarea aparaturii medicale. De exemplu, Directiva 93/42/EEC a UE pentru dispozitive medicale cere ca astfel de dispozitive să aibă marca CE (Conformité Européenne). Pentru SUA este necesară aprobarea FDA (Food and Drug Administration).

Precizez că nu trebuie compromis conceptul „Clinica Digitală“ prin a fi interpretat ca o chestiune de „tehnoşovinism“ - credinţa că o soluţie tehnologică este întotdeauna mai bună în rezolvarea unei probleme cum este monitorizarea de la distanţă a pacienţilor cu boli cronice. Pe bună dreptate, întâlnirea faţă-în-faţă pacient-medic este net superioară deoarece numai o fiinţă umană – medicul – poate să simtă starea reală a pacientului din faţa sa. Un algoritm software nu o poate face oricît de perfecţionat ar fi. Cu toate acestea, prin suport tehnologic medicul va putea fi mult mai informat, mai sigur pe deciziile luate şi mai puţin stresat deoarece probabilitatea de erori este mult redusă prin suportul tehnologic descris mai sus. O aplicaţie dedicată îngrijirii diabetului va prezenta un interes sigur pentru pacient, ca suport decizional între vizitele la medic, dacă tehnologia este uşor de folosit, dacă oferă grafice şi diagrame cu valorile glicemiei pe zile,  ilustrând, de exemplu, care zile ale săptămânii sunt cele mai bune. Aceste informaţii pot fi trimise de pe mobil medicului care poate recomanda, tot prin mobil, schimbarea tratamentului pe baza evidenţei rezultatelor.  Pentru bioinformatician, prin crearea unei noi tehnologii „Clinica Digitală“, se poate dezvolta o afacere de succes pe termen lung. Veniturile se pot obţine prin achziţionarea tehnologiei de către firme farmaceutice, de către casele de asigurări de sănătate sau prin abonamente ale pacienţilor (de exemplu 5 Euro/lună). Pe plan mondial sunt ~ 425 milioane pacienţi în 2017! Deci, o realizare tehnologică excepţionnală ca performanţe pentru „Clinica Digitală“ poate fi benefică pentru medic, pentru pacient şi pentru creatorii de tehnologie. În fine, ar suna prestigios „Clinica Digitală“ made in Romania!