Coxartroza se poate rezolva şi minim-invaziv. Dr. Apostolescu: „Prin această tehnică se pierde puţin sânge şi se conservă ţesuturile“

Durerile de şold provocate de coxartroză pot deveni insuportabile

Coxartroza este o afecţiune care îl aduce pe pacient direct pe masa de operaţie. Cartilajul din articulaţia şoldului este distrus, iar femurul şi osul bazinului ajung să se frece direct, ducând la apariţia durerilor insuportabile de cele mai multe ori pentru pacienţi.

În România, peste 35.000 de români au nevoie de o proteză pentru şold pentru a putea merge din nou, potrivit estimărilor făcute de medicii specialişti. Potrivit datelor din Registrul Naţional de Endoprotezare, în 2018, s-au realizat 10.825 de intervenţii chirurgicale de înlocuire a articulaţiei de şold, adică doar 55 de cazuri rezolvate la fiecare 100.000 de locuitori.

Alexandru Căpăţână este un pacient diagnosticat cu coxartroză  în urmă cu trei ani şi mărturiseşte că, practic, nici nu mai ştia de unde vine durerea. „Poate că e şoldul, poate sunt genunchii, dar tu simţi că te doare tot corpul. Unul dintre momentele de criză a fost acela în care nu am mai putut să mă ridic de pe jos. Şi nimeni în jur, care să mă ajute. Nu mai puteam munci, nu mai puteam dormi, mă trezeam, nopatea, din somn, de durere. Mi-a fost frică să nu-mi pierd controlul asupra propriei vieţi, să nu devin dependent de cei din jur sau să îmi împovărez familia. Da, cred că ajunsesem să sufăr de două ori şi fizic, dar şi psihic.“

Uzura cartilajelor poate apărea şi la nivelul genunchilor, situaţie în care vorbim despre gonartroză. Din cauza frecării, articulaţia se inflamează, se umflă, apar leziuni la nivelul oaselor şi dureri insuportabile.

Singura şansă: protezarea articulaţiilor

Deteriorarea cartilajelor este ireversibilă. Singura şansă la o viaţă normală o reprezintă protezarea articulaţiilor. Pentru că boala lui Alexandru a avansat, pacientul a avut nevoie de o proteză de şold.

„Înlocuirea articulaţiei de şold prin tehnica minim-invazivă este un concept modern pentru tratamentul coxartrozei. Această metodă permite chirurgului ortoped să pătrundă până la articulaţie şi să o înlocuiască, fără să secţioneze grupele musculare care înconjoară soldul. Medicul care practică acest tip de intervenţie chirurgicală trebuie să fie supraspecializat în protezarea şoldului, cu o pregătire şi experienţă consistente în protezarea minim invazivă de şold “, explică chirurgul ortoped dr. Robert Apostolescu, medic primar ortoped la Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti  - Floreasca şi unul dintre puţinii chirurgi ortopezi din România care foloseşte tehnica minim – invazivă prin abord anterolateral de şold.

Potrivit acestuia, majoritatea pacienţilor care suferă înlocuirea totală a şoldului au vârsta cuprinsă între 50 şi 80 de ani, dar înlocuirea integrală a şoldului a fost efectuată cu succes la toate vârstele, de la adolescentul cu artrită juvenilă, până la vârstnicii cu artrită degenerativă.

„Te gândeşti că pentru o asemenea intervenţie eşti pregătit abia atunci când durerea depăşeşte frica de bisturiu. E o mare uşurare să afli că nu trebuie să înduri atâta durere şi că poţi reveni la o viaţă normală în doar 2 zile“,  mai spune Alexandru Căpăţână . 

Care sunt avantajele acestei tehnici

Pentru pacient, înclouirea articulaţiei de şold prin această tehnică minim-invazivă are multiple avantaje. O durere postoperatorie mai mică, o incizie redusă, o durată mai scurtă a spitalizării, precum şi o mobilizare rapidă a pacientului care-I permite să-şi reia activităţile zilnice. Plus că o astfel de operaţie nu necesită transfuzie de sânge.
Această tehnică minim – invazivă prin abord anterolateral de şold a fost dezvoltată de dr. Heinz Roettinger, consultant senior în cadrul Departamentului de Endoprotezare al Spitalului de Chirurgie din München, care are peste 30 de ani de experienţă în domeniu şi mai mult de 20.000 de operaţiii efectuate.
În intervenţiile de protezare, atât la şold, cât şi la genunchi este foarte importantă precizia şi simetria. Anatomia şoldului trebuie să fie refăcută în cel mai mic detaliu, pentru ca după intervenţie niciun pacient să nu mai şchiopăteze şi să aibă picioarele egale, detaliază dr. Apostolescu. Înaintea operaţiilor de protezare a şoldului şi a genunchiului, acesta foloseşte un soft medical de planificare a operaţiei care permite măsurarea fiecărui os din corpul uman şi estimează dimensiunile şi poziţionarea protezei care trebuie implantată.
„Această tehnică minim invazivă permite o pierdere minimă de sânge pentru pacient şi cea mai mare conservare posibilă a ţesuturilor, deoarece practic nu este taiat nici un muschi , tendon sau ligament pe parcursul operaţiei. Pentru pacient, tehnica este considerabil mai blândă cu părţile moi decât alte tehnici.“
O proteză de calitate, pozitionată corect de către chirurgul ortoped, poate avea o durată de de viaţă de până la 25 de ani. Uneori însă, degradarea protezei nu poate fi evitată. Dacă se întâmplă acest lucru, e posibil să fie nevoie de o intervenţie chirurgicală de revizie a protezei de şold. Această procedură este mai complexă decât implantarea iniţială, deoarece osul bazinului a fost deja afectat de proteza anterioară, iar de multe ori acesta devine subţire şi fragil, mai spune dr. Robert Apostolescu.