Criza medicamentelor nu are cauză unică, distribuitorii paraleli asumă obiectivul calităţii medicamentelor alături de toţi jucătorii de pe piaţă

Medicamentele lipsesc şi când exportul în UE este oprit: lipsa medicamentelor nu are cauză unică, ci este urmarea complexităţii mecanismelor pieţei.

La momentul primei manifestări a crizei imunoglobulinelor în 2017 s-a creat percepţia că motivul lipsei medicamentelor era exportul paralel. Ideea că “imunoglobulinele nu se mai găsesc în România pentru că au fost vândute pe piaţa europeană de către comercianţii paraleli”  s-a consolidat atunci ca şi “explicaţie clară” a lipsei de medicamente şi a atras multă nemulţumire publică în condiţiile în care, pe bună dreptate, era în pericol viaţa pacienţilor. Ce nu s-a clarificat la acel moment a fost că retragerea succesivă a producătorilor de imunoglobuline de pe piaţă din România a început din 2015 şi deja în 2016 se putea anticipa criza din 2017.  

Când însă, la începutul lui 2018, criza imunoglobulinelor a reizbucnit, de data aceasta fără să mai existe absolut niciun fel de legătură între lipsa medicamentelor şi distribuţia paralelă - exportul în statele UE, discuţia publică nu a exonerat comercianţii intracomunitari. 

Motivaţia crizei din 2018 s-a desluşit clar: producătorii au retras medicamentele de pe piaţa românească din cauza că preţul redus din România nu asigura profitabilitate şi în condiţiile în care la nivel global era o cerere mare de imunoglobuline de pe pieţele străine. Lipsa medicamentelor este deci urmarea unui calcul comercial şi multe din crize sunt generate de motivaţii comerciale ale companiilor producătoare, alături de alte cauze obiective, ca de exemplu: lipsa de materii prime - ceva ce de asemenea, s-a întâmplat în criza imunoglobulinelor. 

Care este deci principala lecţia crizei imunoglobulinei 2017-2018? 

Că lipsa medicamentelor este urmarea unui cumul de cauze şi că responsabilizarea exportului paralel, este un mecanism de găsire rapidă a unor vinovaţi care să fie arătaţi public. Adică este un mod de a distrage atenţia de la cauzele reale şi de la soluţiile concrete pentru pacient, care să adreseze direct cauzele lipsei medicamentelor, la un moment dat. 

Se pot întâmpla crize ale medicamentului, chiar în condiţiile unei interdicţii ale exportului în UE, ceea ce dovedeşte că este incorect să fie explicată lipsa medicamentelor de pe piaţă printr-o singură cauză şi că este necesar să fie înţeleasă compexitatea fenomenului pentru a desluşi soluţii adaptate fiecarei situaţi în parte.  

OSMR - distribuitorii paraleli au acelaşi obiectiv cu producătorii şi statul: medicamente de calitate pentru pacient 

Fapul că peste tot în UE, piaţa farma este un mecanism complex, care suprapune interese comerciale divergente şi în care echilibrul pieţei poate fi uşor distorsionat, în condiţiile în care piaţa nu este liberă, ci reglementată de către state – este un aspect care nu interesează nici publicul şi nici pacienţii. Interesul pacienţilor şi obiectivul esenţial al tuturor jucătorilor de pe piaţă, trebuie să fie ca medicamentele de calitate să fie disponibile pentru pacienţi. 

Este deci nevoie de un cadru de colaborare pentru toţi operatorii prezenţi pe piaţă – producători, importatori, distribuitori angro,  farmacişti - chiar în condiţiile competiţiei şi a obiectivelor comerciale diferite. 

O astfel de colaborare pe piaţa farma - pentru a implementa Directiva 2011/62/EU privind medicamentele contrafăcute - în scopul combaterii falsificării medicamentelor şi asigurarea transparenţei informaţiilor despre produse este iniţiativa de serializare a medicamentelor. 

În acest sens, s-a înfiinţat Organizaţiei de Serializare a Medicamentelor din România (OSMR) ai cărei membrii fondatori sunt: Asociaţia Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Asociaţia Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR), Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM) şi Colegiul Farmaciştilor din România (CFR).

Serializarea răspunde nevoii de combate creşterea în ultimii ani, în Uniunea Europeană, a numărului de medicamente falsificate. Medicamentele falsificate constituie o ameninţare pentru sănătatea publică şi conţin ingrediente, inclusiv substanţe active de calitate scăzută raportat la standardele de fabricaţie sau în concentraţii necorespunzătoare sau care lipsesc din compoziţie. Conform noii legislaţii privind serializarea, medicamentele vor avea două elemente de siguranţă ce vor fi verificate înainte de a fi date spre consum: imprimarea unui cod de identificare unic care permite autentificarea ambalajului şi un dispozitiv de protecţie împotriva modificărilor ilicite.

Prin participarea în Organizaţiei de Serializare a Medicamentelor, alaturi de toate celelalte organizaţii reprezentantive ale jucătorilor de pe piaţă farma, se confirmă transparenţa distribuţiei paralele şi comercianţii paraleli asumă direct obiectivul comun de asigurare a calităţii şi siguranţei medicamentelor, cu toţi ceilalţi jucatori de pe piaţă.

Articol susţinut de ADEM (Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente)