Cum ne poate afecta organismul munca în ture

Noaptea, capacitatea de concentrare şi viteza de reacţie sunt mai reduse

Serviciul în schimburi ne modifică bioritmul, iar odată cu acesta, o mulţime de funcţii importante din organism. Somnul, digestia şi tensiunea arterială sunt câteva dintre procesele afectate de munca în ture.

Ritmul nostru biologic de activitate şi de repaus (veghe-somn) este dictat de lumină. Ea influenţează „programul" de funcţionare a tuturor organelor şi sistemelor. Munca în ture presupune un efort de adaptare din partea organismului, unele funcţii sincronizându-se cu noul program mai greu decât altele. Este vorba despre frecvenţa cardiacă, tensiunea arterială, metabolismul energetic şi despre temperatura corpului. Uneori, în cursul efortului de adaptare, pot să apară desincronizări şi disfuncţii ale unor organe sau ale unor sisteme.

Predispune la ulcer

Dereglarea ritmului normal veghe-somn duce la modificarea ritmului normal al secreţiei gastrice, lucru care influenţează apetitul şi, implicit, orarul normal al meselor. Specialiştii au observat că obiceiurile alimentare ale persoanelor care lucrează în ture sunt mai puţin sănătoase, tendinţa lor fiind de a improviza mese cu produse fast-food şi de a consuma băuturi cu cofeină în cantitate mare. Toate aceste lucruri pot să cauzeze ceea ce medicii numesc „dispepsie de muncă alternantă", adică o serie de manifestări digestive: gastrită, ulcer, regurgitaţii acide, dureri epigastrice, balonări, crampe abdominale, diaree sau constipaţie, anorexie, dischinezie biliară şi colită.

Poate afecta inima

Ritmul cardiac şi tensiunea arterială variază pe parcursul unei zile în funcţie de ritmul circadian. Iar când bioritmul este desincronizat, ca în cazul în care se lucrează în ture, poate fi afectată activitatea cardiacă. În consecinţă, persoanele care au un astfel de program de muncă sunt mai expuse riscului de a dezvolta hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, infarct sau accident vascular cerebral. Schimburile alternante sunt cu atât mai periculoase pentru persoanele care au deja o boală cardiovasculară sau orice altă boală cronică.

Generează insomnii şi oboseală cronică

Persoanele care lucrează în ture alternante şi cele care au ture de noapte, în egală măsură, îşi dereglează ritmul circadian de somn. De foarte multe ori, somnul de zi nu are aceeaşi calitate precum cel nocturn. Mulţi dintre cei care lucrează în tura de noapte au dificultăţi în a adormi ziua, iar somnul lor nu este profund şi, prin urmare, nu permite refacerea organismului. În cazul persoanelor care au ture alternante, lipsa unui program fix de somn predispune la insomnii şi la oboseală cronică. Potrivit unui studiu, aproximativ 60% din lucrătorii cu ture de noapte acuză tulburări de somn, faţă de numai 11% din cei care încep serviciul dimineaţa. Pe termen lung, lipsa odihnei dezechilibrează hormonii, scade capacitatea organismului de a utiliza insulina (favorizând diabetul), slăbeşte imunitatea şi poate duce la obezitate.

Femeile au risc crescut de cancer mamar

Agenţia Internaţională de Cercetare a Cancerului (IARC) a publicat în anul 2009 un raport care semnala o legătură între cancerul de sân şi munca în ture. Specialiştii IARC au analizat mai multe studii efectuate de-a lungul timpului, iar unul dintre ele, la care au participat peste 70.000 de asistente medicale din SUA, arăta că 42 din 10.000 de femei care au lucrat în tura de noapte timp de peste 30 de ani au dezvoltat cancer mamar, comparativ cu 29 din 10.000 de asistente care au lucrat doar ziua. Totuşi, experţii IARC consideră că asocierea dintre cancer şi lucrul în ture este „probabilă". Dereglarea secreţiei de melatonină, hormon care induce somnul, ar putea explica de ce munca în ture creşte riscul de cancer, spun specialiştii. Există studii care au corelat schimburile alternante şi cu cancerul de prostată, însă ele sunt încă un subiect de controversă în lumea medicală.

Când avem cel mai bun randament

Cea mai mare capacitate de muncă o avem în intervalele orare 9.00-11.00 şi 17.00-19.00, iar cea mai redusă la orele 13.00-15.00 (posibil în legătură cu masa de prânz), 23.00 şi 3.00. Aceasta din urmă este ora la care capacitatea de muncă este minimă. De altfel, statisticile au arătat că atunci se înregistrează cele mai multe accidente de muncă din timpul nopţii.

Specialistul nostru

Dr. Anca Gheorghiţă
medic primar coordonator-şef medicina muncii

Fiecare organism se adaptează în ritmul său, unii trecând mai uşor decât alţii peste modificările de bioritm. Pe de altă parte, este bine cunoscut faptul că unele persoane funcţionează mai bine seara şi noaptea (genul „bufniţă"), pe când altele sunt matinale şi lucrează optim în cursul zilei (genul „ciocârlie"). S-a speculat că aceste deosebiri ar depinde de ora naşterii, de zodie şi chiar de existenţa ancestrală a două subspecii umane, una diurnă şi alta nocturnă (după strategiile de somn-veghe şi de vânătoare formate de-a lungul mileniilor), ale căror gene s-au amestecat între timp. Dovezi concludente nu există pentru niciuna dintre aceste teorii.

Efect

Schimburile alternante modifică secreţia hormonilor sexuali şi libidoul.