Cum «arată» vaccinul gripal al viitorului

În Franţa, imunizarea gripală se face deja cu ace foarte mici, în alte ţări se face prin intermediul unor spray-uri nazale, iar în viitor, vaccinurile de acest tip nu se vor mai face prin injectare, astfel că va fi eliminată teama de ac. În plus, în maximum un deceniu, va fi posibilă o singură imunizare pentru toată viaţa.

În România, singurul tip de vaccin gripal disponibil la ora actuală este cel intramuscular, realizat dintr-un virus inactivat, fragmentat, purificat şi trivalent (conţine trei tulpini virale). În cazul copiilor cu vârste de până la trei ani, imunizarea se face intramuscular, în zona externă a coapsei, în două doze a câte 0,25 ml, la interval de o lună. Vaccinarea adulţilor se face în umăr, într-o singură doză de 0,5 ml. În lume există chiar şi în prezent tipuri de vaccin mai puţin invazive, care se administrează în doze mai mici şi, deci, cu mai puţine efecte adverse, după cum arată studiile.

În Franţa, sunt mai puţin invazive

De exemplu, în Franţa imunizarea gripală se face cu nişte ace foarte mici, fiindcă ele trebuie să străpungă doar pielea, nu şi muşchiul. Aceste vaccinuri au apărut după descoperirea de către Ralph M. Steinman (a luat premiul Nobel pentru Medicină în 2011) a celulelor dendritice. Aceste celule care se găsesc în stratul superficial al pielii aparţin sistemului imunitar şi au un rol esenţial în preluarea antigenului viral. Principalele avantaje ale acestui tip de vaccin sunt că provoacă mai puţină durere şi necesită doze mai mici de ser, acţionând direct asupra sistemului imunitar. Astfel, în cazul unui copil, este suficientă o cantitate de 0,1 ml, iar în cazul adulţilor de 0,25 ml. Aceste vaccinuri ar putea ajunge şi în România în viitorul apropiat.

Plasturele, disponibil peste cinci ani

Un tip de vaccin şi mai puţin invaziv, care practic nu necesită injectare se află în teste în prezent şi va fi disponibil la nivel internaţional peste aproximativ cinci ani. Este vorba despre un plasture antigripal, realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Emory şi de cei de la Institutul de Tehnologie din Georgia, SUA. Acesta este alcătuit din zeci de ace microscopice, acoperite şi umplute cu vaccin gripal.

Practic, atunci când îţi lipeşti plasturele, în zona umărului, aceste ace pătrund în piele fără ca tu să simţi durere. „Plasturele trebuie ţinut aproximativ zece minute, pentru ca în organism să ajungă doza cea mai eficientă de vaccin. În cadrul studiilor realizate până acum cu plasturele antigripal, acesta s-a dovedit cel puţin la fel de eficient ca vaccinul intramuscular", a declarat Ioanna Skountzou, profesor de microbiologie şi imunologie în cadrul Universităţii Emory, unul dintre realizatorii plasturelui. Potrivit specialiştilor, plasturele antigripal ar putea avea o eficienţă mai prelungită decât clasice. Un vaccin obişnuit are eficienţă maximă la trei-patru săptămâni de la inoculare, iar în următoarele şase luni, imunitatea dobândită prin vaccinare scade treptat, în funcţie de vârstă. Aceeaşi echipă de cercetători a realizat şi un test care, la o săptămână după imunizare, poate depista nivelul anticorpilor antigripali din organismul celor vaccinaţi.

Pentru copii şi adulţi tineri, administrare nazală

Un alt tip de vaccin gripal, care deocamdată nu există în România, este cel cu administrare intranazală. Acesta există în ţările vestice şi conţine virusuri vii atenuate, adică slăbite, în locul celor inactivate. Sunt destinate în special copiilor cu vârste între 15 luni şi şapte ani, dar şi adulţilor cu vârste de până la 49 de ani. Studiile clinice au arătat că acest tip de vaccin sub formă de spray intranazal reduce riscul de gripă cu 92% comparativ cu un placebo. Vaccinul nazal este recomandat doar persoanelor sănătoase şi este contraindicat gravidelor şi vârstnicilor de peste 50 de ani.

Scop:  imunizare universală

Potrivit specialiştilor microbiologi şi imunologi, cel mai mare succes în domeniul imunizării gripale ar fi realizarea unui vaccin universal. Astfel de vaccinuri se află în teste în mai multe centre de cercetare din lume, iar specialiştii estimează că ar putea fi disponibile în maximum zece ani. Este vorba despre injecţii care se vor realiza de maximum două ori în viaţă, similar vaccinurilor hepatitic şi rujeolic: o doză principală inoculată în copilărie şi o alta pe post de rapel mai târziu în viaţă (pentru creşterea imunităţii antigripale).

Va conţine mai puţine substanţe nocive

Cercetătorii caută nu doar formule mai eficiente de vaccin, ci şi cu mai puţine riscuri şi efecte secundare. Astfel, vaccinurile gripale de astăzi nu mai conţin adjuvantul ASO3 (scualene), care exista în compoziţia serurilor antigripale din 2009 (vaccinul gripal porcin A/H1N1). Aceasta deoarece adjuvantul scualene s-a dovedit extrem de nociv, ducând, în unele cazuri, la narcolepsie, o afecţiune a sistemului nervos, manifestată printr-o stare patologică de somnolenţă.

De asemenea, se doreşte ca, de anul viitor, vaccinurile gripale să nu mai conţină nici mercur, chiar dacă studiile realizate până acum au dovedit că tipul de mercur folosit la acestea nu se acumulează în corp şi, deci, nu ar avea efecte secundare grave pe termen lung. Însă, pentru a creşte numărul persoanelor care acceptă vaccinarea, oamenii de ştiinţă caută înlocuitori ai mercurului.

Cele pe bază de ADN viral, în teste de laborator

De mai bine de 20 de ani, oamenii de ştiinţă caută o cale de realizare a vaccinurilor gripale doar pe bază de ADN viral. În testele pe animale de laborator, injecţiile intramusculare cu serul conţinând material genetic viral s-au dovedit eficiente împotriva unor tulpini de virusuri gripale. Însă studiile clinice pe oameni nu au dat rezultate la fel de bune. Totuşi, cercetările continuă, fiindcă oamenii de ştiinţă au convingerea că un astfel de vaccin ar oferi o protecţie mai îndelungată şi cu mai puţine efecte adverse decât cele clasice.

Specialistul nostru

Viorel Alexandrescu
medic primar microbiolog şeful Centrului Naţional de Referinţă pentru Gripă

Populaţia trebuie să ştie că, în fiecare an, producătorii de vaccin adaptează formula conform recomandărilor OMS şi se fac studii clinice la adulţi sănătoşi din două categorii: 18-60 de ani şi peste 60 de ani. Se urmăreşte astfel dacă vaccinul induce anticorpi şi dacă este reactogen, adică dacă dă reacţii secundare importante.

Singura situaţie în care studiile nu se mai fac este cea de anul acesta, când vaccinul se repetă. În ceea ce priveşte evoluţia vaccinării, un exemplu sunt Statele Unite unde, de doi ani, există o nouă strategie de vaccinare, aşa-numita vaccinare universală. Adică toate persoanele de peste şase luni, sănătoase sau bolnave, trebuie să se vaccineze. Cât despre modificările compoziţiei vaccinului, de la anul se preconizează că peste tot în lume, vaccinurile vor fi tetravalente, nu trivalente, cum sunt în prezent. Adică vor cuprinde două tulpini virale A şi două tulpini B.

Spectru

De la anul, se preconizează introducerea unei noi tulpini virale, o singură imunizare protejând de patru tipuri de gripă.