Medicină

articolul anterior articolul urmator

Interviu cu dr. Ion Ionuţ Adrian. Cum poate fi identificată endometrioza, boala care lasă infertile jumătate din româncele diagnosticate

0
23 Sep 2021 12:22:27
Autor: Lizeta Oprea
Doctorul Ion Ionuţ Adrian, este şeful Secţiei Ginecologie a Spitalului Medicover din Bucureşti
Doctorul Ion Ionuţ Adrian, este şeful Secţiei Ginecologie a Spitalului Medicover din Bucureşti

Doctor Ion Ionuţ Adrian, Şeful Secţiei Ginecologie a Spitalului Medicover din Bucureşti, explică ce este endometrioza şi cum poate fi identificată această boală. Deşi recunoscută şi descrisă cu destulă acurateţe de mai bine de 300 de ani, cauzele dezvoltării endometriozei, una dintre cele mai comune boli ginecologice, rămân încă necunoscute.

În România, una din zece femei suferă de endometrioză, iar 50% dintre femeile diagnosticate cu endometrioză rămân infertile. Medicul Ion Ionuţ Adrian, şeful secţiei Ginecologie a Spitalului Medicover, Bucureşti, a explicat pentru „Adevărul“ care sunt simptomele care ar trebui să trimită femeile la medic, ce factori de risc există şi când intervenţia chirurgicală devine singura opţiune.

„Adevărul“: Ce este endometrioza?

Dr. Ion Ionuţ Adrian, Şeful secţiei Ginecologie a Spitalului Medicover: Endometrioza este o suferinţă inflamatorie cronică care este dependentă de secreţia de estrogeni şi afectează o proporţie semnificativă (probabil în jur de 10%) a populaţiei feminine de vârstă reproductivă.

Ceea ce se pune în evidenţă la explorarea chirurgicală şi la unele investigaţii imagistice este dezvoltarea a trei tipuri de leziuni, de obicei în interiorul abdomenului, şi în principal în partea lui inferioară numită pelvis. Aceste leziuni, când sunt examinate la microscop, au o structură asemănătoare cu a mucoasei care acoperă interiorul uterului, numită endometru.

Cele trei tipuri de leziuni sunt: leziuni superficiale pe suprafaţa peritoneului, chisturi ovariene cu un conţinut de sânge modificat, şi noduli fibroşi care pot infiltra foarte profund orice ţesut sau organ din pelvis şi mai rar din restul cavităţii abdominale. De asemenea, leziunile de endometrioză determină de obicei apariţia de aderenţe între ţesuturile şi organele afectate.

Care sunt simptomele care ar trebui să ne trimită la medic?

Durerea pelvină periodică (premenstrual, la ovulaţie, accentuarea durerilor menstruale), durerea la activitatea sexuală, durerea pelvină continuă sunt principalele simptome care pot sugera existenţa endometriozei.

Simptome ciclice (în relaţie cu ciclul ovarian) care aparţin altor organe (constipaţie ciclică, simptome urinare de tip cistită, sângerări urinare sau rectale ciclice, durere la scaun etc.) de asemenea pot ridica suspiciunea unor leziuni endometriozice dezvoltate la nivelul sau în vecinătatea acelor organe.

Care sunt cauzele apariţiei bolii?

Nu se cunosc cauzele dezvoltării endometriozei, existând clasic trei teorii (prima enunţată în urmă cu 100 de ani, dar încă luată în considerare) care încearcă să o explice, la care s-a adăugat o a patra, dar niciuna nu justifică complet toate leziunile endometriozice.

În mod esenţial, nu este clar dacă acest ţesut este transferat de la nivelul mucoasei uterine sau apare prin transformarea altor ţesuturi în ţesut asemănător cu mucoasa uterină, şi este posibil ca ambele mecanisme să se asocieze.

Predispozitia genetică ar putea avea un rol în apariţia acestei patologii, dar datele actuale nu sunt foarte concludente.

Endometrioza este o patologie benignă sau malignă?

Endometrioza este o patologie benignă.

Care sunt factorii de risc şi ce complicaţii pot apărea?

Nu se cunosc în acest moment factorii care determină la unele paciente o evoluţie severă a bolii, spre deosebire de alte paciente cu forme uşoare, chiar neprogresive.

În funcţie de localizare şi de agresivitatea evoluţiei implantelor endometriozice, pot apărea afectări, în unele cazuri severe, ale tubului digestiv (cel mai frecvent zona rectosigmoidiană), aparatului urinar ( până la pierderea funcţiei unui rinichi, afectări ale funcţiei vezicale cu retenţie urinară cronică) şi afectări severe ale fertilităţii.

În cazuri foarte rare pot apărea complicaţii pleuropulmonare, în  principal la cazurile cu afectare importantă la nivelul diafragmului.

Care sunt motivele pentru care boala este deseori diagnosticată şi tratată greşit?

Pe de o parte, manifestările destul de variate şi similare cu alte stări patologice, cu care se poate şi asocia, pe de altă parte, insuficienta cunoaştere a acestei boli. Acest ultim aspect cred că este pe cale de îmbunătăţire semnificativă în ultimul timp.

Ce factori sunt luaţi în calcul atunci când se stabileşte tratamentul endometriozei?

Abordarea terapeutică a pacientelor cu endometrioză depinde de intensitatea acuzelor, de extensia bolii, constatată de medic, de dorinţa de sarcină sau de prezervare a fertilităţii, de răspunsul clinic la tratamente medicamentoase.

Tratament alopat versus naturist. În funcţie de ce factori se recomandă tipul de tratament?

În general, medicii, în marea lor majoritate alopaţi, nu au cunoştinte reale în legătură cu tratamentele naturiste, dar este puţin probabil ca un tratament naturist să fie recomandabil în cazurile severe, şi probabil că ar trebui să fie rezervat pentru cazurile considerate ca având forme uşoare, cu durere ca singură manifestare.

nd devine intervenţia chirurgicală singura opţiune?

Intervenţia chirurgicală este singura opţiune de tratament în principiu în cazurile severe, cu interesare semnificativă a organelor din pelvis, cu risc de afectare sau chiar compromitere a funcţiei acestora (ocluzie intestinală, pierderea definitivă a funcţiei renale etc.).

Suspiciunea de malignitate este şi ea o indicaţie chirurgicală majoră.

De asemenea, tratamentul chirurgical poate fi necesar atunci când tratamentul medicamentos (care are ca scop încetinirea evoluţiei bolii şi controlul simptomelor dureroase) nu este eficient, nu este tolerat, este contraindicat sau nu permite obţinerea sarcinii.

În ce etapă a bolii vorbim de cancer endometriozic?

În primul rând, malignitatea nu este o etapă obligatorie în evoluţia endometriozei. Chisturile endometriozice pot suferi, rareori, o transformare malignă, lucru care este presupus de medic atunci când apar aspecte particulare la examinarea ecografică periodică. Riscul este mic, dar, din păcate, instalarea menopauzei nu îl anulează, deşi evoluţia endometriozei de cele mai multe ori se opreşte în această perioadă a vieţii femeii.

Intervenţie laparoscopică versus intervenţie chirurgicală. Când se recomandă fiecare dintre acestea?

Tratamentul chirurgical laparoscopic are, în cazul pacientelor cu endometrioză, avantaje majore faţă de chirurgia deschisă, care nu ar trebui să fie luată în calcul decât în cazurile unde ar exista contraindicaţii de alt fel pentru intervenţii laparoscopice (de exemplu, anesteziologice) sau dacă nu există obişnuinţa de a se opera minim invaziv.

În ce constă intervenţia chirurgicală?

Interventiile chirurgicale presupun îndepărtarea leziunilor endometriozice existente şi rezolvarea aderenţelor care de obicei le însoţesc, pentru restaurarea cât mai aproape de normal a anatomiei locale.

Aceasta include rezecţia chisturilor endometriozice ovariene, a implantelor de la nivelul peritoneului şi a nodulilor endometriozici profunzi. Uneori, acest lucru presupune rezecţii de porţiuni ale tubului digestiv sau ale aparatului urinar, rezecţii diafragmatice, pentru care este nevoie de o echipă chirurgicală complexă.

Cresc şansele femeilor de a rămâne însărcinate după intervenţia laparoscopică?

În multe cazuri, dacă indicaţia pentru operaţie este corectă şi are în vedere şi fertilitatea, şansele de a obţine o sarcină sunt ameliorate după tratamentul chirurgical.

Ce implică procesul de recuperare a pacientei?

Termenul de recuperare în medicină include multe aspecte. În cazul recuperării după intervenţii chirurgicale pentru endometrioză, recuperarea poate însemna un protocol de mobilizare precoce şi reluare rapidă a alimentaţiei postoperator, consiliere gastroenterologică sau nutriţionistă după rezecţiile digestive, kinetoterapie sau exerciţii fizice, în principal tehnici yoga şi de stretching, pentru ameliorarea durerilor pelvine cronicizate şi reinserţie socială mai rapidă. Asistenţa psihologică poate avea un rol important în recuperarea pacientelor cu endometrioză, ca şi în cazul altor suferinţe cronice.

Există o dietă recomandată în cazul persoanelor diagnosticate cu endometrioză?

Deşi este un subiect intens dezbătut şi probabil important, fiind vorba de o suferinţă cronică, nu există la acest moment o dietă propriu-zisă pentru toate pacientele cu endometrioză. Studiile ştiinţifice, cele mai multe retrospective, au rezultate adesea contradictorii.

Consumul de carne roşie, alcoolul şi grăsimile trans din alimentele intens procesate şi cele prăjite par să aibă un efect negativ asupra evoluţiei endometriozei, în timp ce consumul de peşte şi fructe de mare ar putea avea un efect benefic prin conţinutul de acizi graşi polinesaturaţi.

În ceea ce priveşte consumul de produse lactate, gluten, vegetale proaspete, deşi intens discutate, nu există dovezi ştiinţifice care să arate o influenţă negativă sau pozitivă asupra evoluţiei endometriozei şi efectul în fiecare caz în parte depinde probabil şi de alte caracteristici individuale.

O dietă variată este recomandată şi pacientelor cu endometrioză. În mod ideal ar trebui să fie stabilit un regim individualizat împreună cu un nutriţionist.

Cum putem preveni endometrioza?

Din păcate, la acest moment nu ştim cum se poate preveni endometrioza, dar de obicei după tratamentul chirurgical pentru chisturile endometriozice se recomandă tratament hormonal, pentru scăderea riscului de recidivă până la momentul când pacienta va dori obţinerea unei sarcini. 

Ce investigaţii recomandă medicii

 

Pentru a vedea dacă simptomele prezente sunt cauzate de endometrioză, mai întâi medicul trebuie:

- să facă o anamneză (să discute) cu persoana respectivă despre familie şi despre bolile existente în familie, simptomele prezente şi perioada ciclului menstrual
- să facă un examen clinic obiectiv al pelvisului. Acesta adesea include examinarea atât a vaginului, cât şi a rectului, zone în care endometrioza apare de obicei
- dacă examinarea clinică, simptomatologia şi prezenţa factorilor de risc sugerează cert prezenţa endometriozei, medicul recomandă într-o primă etapă tratamentul cu antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) şi/sau terapia hormonală înainte de efectuarea altor analize suplimentare.

Pentru evaluarea masei de ţesut prezent sunt utile următoarele metode:

- ecografia transvaginală, care foloseşte un tub ce se introduce în vagin. Un computer procesează undele transmise pentru a reda poze cu organele interne, putându-se observa pe ecranul computerului. Ecografia transvaginală poate detecta chistul endometrial sau prezenţa unei endometrioze severe, dar nu poate estima severitatea afectării ţesutului sau prezenţa unei forme uşoare de boală. De obicei, ecografia transvaginală se recomandă înainte de începerea tratamentului pentru infertilitate
- tomografia computerizată foloseşte raze X pentru a putea realiza imagini detaliate din diverse unghiuri ale organelor interne
- rezonanţa magnetică (RMN) utilizează un magnet, unde radio şi un computer pentru a realiza o serie de imagini detaliate ale suprafeţelor organelor interne. RMN-ul ajută medicul să poată aprecia diferenţa între chistul endometrial şi alt tip de masă de ţesut crescută.

Articol realizat în parteneriat cu Medicover.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările