De ce este important să tratezi o rană pe col

Structura ţesutului colului uterin poate fi analizată în detaliu prin intermediul colposcopiei

De obicei nu doare şi nu afectează viaţa sexuală sau ciclul menstrual. O rană pe colul uterin poate evolua ani în şir fără niciun fel de simptom. Dacă nu este depistată şi tratată, ea se transformă uneori în cancer.

Rănile pe col sunt depistate de obicei întâmplător, la examenele ginecologice de rutină, pentru că pe colul uterin nu există receptori ai durerii, care să semnaleze o problemă. În unele cazuri, ele pot fi însoţite de secreţii vaginale şi de sângerări între menstruaţii. O rană pe col are aspectul unei inflamaţii de culoare roşie a mucoasei colului.

Infecţiile, cauze frecvente

Unele femei se nasc cu o predispoziţie la inflamaţii ale colului uterin. Însă, de cele mai multe ori, infecţiile genitale sunt cauza. Cel mai adesea, sunt implicate infecţiile cu candida, trichomonas, gonococ (Neisseria gonorrheae), chlamydia şi cu virusul papiloma uman (HPV).

Afectează fertilitatea

Inflamaţia produce modificări ale mucoasei colului uterin, pentru că afectează calitatea lichidului vâscos secretat de celulele colului. Din acest motiv, se îngreunează ascensiunea spermatozoizilor, lucru care antrenează infertilitatea. O rană pe col netratată se poate complica şi pot apărea inflamaţii ale organelor pelviene învecinate.

Când trompele uterine sunt afectate de inflamaţie, ele se pot „înfunda", ceea ce va face imposibilă întâlnirea dintre spermatozoizi şi ovul. Consecinţa: infertilitatea.

Poate fi cauzată şi de traumatisme

Inflamaţiile colului pot să apară şi în urma unui chiuretaj, în urma naşterilor (prin rupturi ale colului) sau printr-o traumatizare survenită în urma folosirii tampoanelor interne.

Şi în aceste cazuri sunt indicate analizele de secreţii vaginale şi testul Papanicolau, pentru a exclude o eventuală infecţie sau o leziune precanceroasă.

Se investighează mai întâi cauza

În trecut, leziunile colului erau cauterizate (cu un bisturiu electric) fără a trata mai întâi cauza lor. O infecţie netratată nu face decât să favorizeze apariţia unei noi răni la nivelul colului după o cauterizare, creându-se un cerc vicios. De aceea, medicul ginecolog indică în primul rând analize de secreţii vaginale pentru depistarea unor eventuale infecţii, inclusiv a celei cu HPV, precum şi efectuarea testului Papanicolau, pentru a vedea dacă nu cumva în spatele rănii se ascunde o leziune precanceroasă.

Dacă acest test ridică o suspiciune, se efectuează în continuare o biopsie. În cazul în care ea confirmă diagnosticul, se recurge la rezecţia unei porţiuni din col. În cazul în care există o infecţie, se recomandă tratarea ei şi abia apoi cauterizarea, aceasta în cazul în care inflamaţia colului nu a trecut odată cu dispariţia cauzei ei.

Măsură: Când leziunile colului sunt precanceroase,cauterizarea nu este indicată.

Potrivit unor estimări, peste jumătate din femei se confruntă cu această problemă de-a lungul vieţii.

Specialistul nostru
Dr. Alexandra Crişan
medic primar obstetrică-ginecologie Spitalul Clinic Filantropia

Leziunile precanceroase ale colului sunt depistate prin binecunoscutul test Papanicolau şi, mai nou, prin sistemul BETHESDA, ale cărui rezultate sunt interpretate mai clar decât cele ale testului Papanicolau. Primul pas este testarea pentru HPV, pacientele cu test pozitiv având un risc considerabil de a dezvolta o leziune precanceroasă, comparativ cu cele cu HPV negativ. Următorul pas este efectuarea unei colposcopii pentru vizualizarea leziunilor precanceroase. Odată cu colposcopia se poate face şi biopsia leziunilor suspecte.

În funcţie de rezultatul acestor trei investigaţii, dar şi de vârsta şi de dorinţa femeii de a-şi păstra fertilitatea, ginecologul stabileşte conduita terapeutică. Tratamentul leziunilor precanceroase poate fi excizional sau distructiv. Fiecare leziune beneficiază de o tehnică specifică de tratament, în funcţie de rezultatul citologiei şi colposcopiei.