Medicină

articolul anterior articolul urmator

De ce este mai bine să naşti natural decât prin cezariană? Medicul Adriana Radu lămureşte cel mai controversat subiect în rândul gravidelor

2
6 Oct 2015 13:46:21
Autor: Steluta Indrei
Dr. Adriana Radu spune că naşterea nu este boală, ci un proces normal, fiziologic, care trebuie să se desfăşoare în condiţii de calm şi siguranţă
Dr. Adriana Radu spune că naşterea nu este boală, ci un proces normal, fiziologic, care trebuie să se desfăşoare în condiţii de calm şi siguranţă

Cu greu putem identifica, în rândul gravidelor şi al tinerelor mame, un subiect mai controversat decât cel legat de calea de naştere a bebeluşului. Războaie în toată regula sunt purtate nu pe câmpuri reale de luptă, ci pe reţele de socializare, forumuri, la o cafea sau în sala de aşteptare a medicului. Dr. Adriana Radu de la Maternitatea Polisano ne oferă cele mai importante informaţii care pot ajuta la clarificarea şi demitizarea naşterii.

Naşterea are loc în aproximativ o zi din viaţa unei femei, dar o va pune faţă în faţă cu cea mai adâncă senzaţie fizică şi emoţională pe care o va experimenta vreodată.

„Travaliul şi naşterea reprezintă pentru femeie un test al respectului de sine, al abilităţilor ei de adaptare la durere, stres, frică, îndoială, vulnerabilitate. Răspunsul ei este întotdeauna determinat de doi factori: experienţa anterioară de viaţă şi sprijinul emoţional primit”, consideră dr. Adriana RADU, medic primar obstetrică-ginecologie la Maternitatea Polisano.

Evoluţia naşterii: de la sacru la instituţionalizare şi medicalizare

De-a lungul istoriei, naşterea a aparţinut familiei şi comunităţii. Majoritatea femeilor din această lume au născut înconjurate de familie, într-un loc intim, confortabil şi familiar. „Chiar dacă pentru noi, cei de azi, SACRUL este prototipul de concept indefinibil, naşterea era, pe vremuri, sacră. În zecile de ani de când naşterea a fost instituţionalizată şi medicalizată s-au pierdut din sfera ei cuvinte precum intimitate, delicateţe. În zilele noastre, mama poate de multe ori să se simtă înghiţită de marea maşinărie a sistemului medical, fiind doar ‹‹o spectatoare pasivă››, lipsită de control, de sprijinul persoanelor dragi şi de confortul unui mediu intim şi cald. Asistăm acum la o nevoie, din ce în ce mai puternică, de a ne reîntoarce la o modalitate naturală de a naşte, care să asigure o experienţă profund pozitivă şi chiar extatică, dar în condiţiile unei depline siguranţe”, remarcă medicul Adriana RADU.

De ce mama simte nevoia să-şi ia pruncul în braţe imediat după naştere?

Felul în care ne naştem ar putea avea consecinţe pe termen lung, arată o serie de argumente ştiinţifice. În anul 1973, Karl von Frisch, Konrad Lorenz şi Nikolaas Tinbergen au împărţit premiul Nobel pentru medicină şi fiziologie aducând la cunoştinţa noastră faptul că la toate mamiferele există, imediat după naştere, o scurtă perioadă care nu se va mai repeta niciodată şi care este critică în ceea ce priveşte ataşamentul dintre mamă şi pui.

„Am înţeles astfel nevoia proaspetei mame, până acum inexplicabilă pentru personalul medical, de a lua în braţele ei copilul imediat după naşterea lui. Am mai aflat că naşterea decurge în condiţii mult mai favorabile pentru toată lumea dacă neocortexul femeii în travaliu nu este stimulat. Ce anume  stimulează neocortexul pacientei? Senzaţia că este observată sau judecată, discuţiile de orice fel, lumina puternică, orice stimul vizual etc. Dar cea mai surprinzătoare este secreţia de ocitocină, aşa-numitul hormon al fericirii, absolut necesar în timpul travaliului şi al expulziei. Se pare că acest hormon nu se secretă în mod natural în corpul unei femei aflate în travaliu decât în anumite condiţii de confort psihic, relaxare, respect. Iată cum se poate susţine un travaliu activ prin asigurarea unui ambient cât mai familiar, prin adresare blândă, respectuoasă şi oferirea unui suport afectiv reducând nevoia de utilizare a perfuziilor ocitocice”, explică dr. RADU.

Ideal ar fi ca femeia să-şi planifice o sarcină până în 30 de ani

În opinia medicului Adriana RADU, ideal ar fi ca o femeie să nască pentru prima dată între 20 şi 30 de ani. „Asistăm însă la o creştere a vârstei medii la prima naştere, care teoretic poate fi un impediment în dezideratul unei naşteri naturale. Putem considera un prag undeva în jurul vârstei de 37 de ani, peste care ne aşteptăm să apară dificultăţi în a obţine o naştere naturală în condiţii de siguranţă. Totuşi, nu aş descuraja o pacientă de 38 de ani să încerce să nască natural, pornind numai de la acest criteriu al vârstei. Mai problematică însă este statistica centrelor de fertilitate, care arată că rata de fertilitate scade alarmant după 37 de ani. În concluzie, ideal ar fi ca un cuplu să-şi planifice o sarcină până în 30 de ani. Luând în considerare nevoile moderne: siguranţa financiară, statut social, dezvoltare profesională, în realitate, se trece de multe ori peste 30 de ani la prima sarcină, însă nu e recomandabil a amâna mai mult de vârsta de 37 de ani, iar aceasta nu din perspectiva posibilităţii de a naşte natural, ci de a obţine natural o sarcină”, atrage atenţia medicul obstetrician.

Sănătatea mamei şi nou-născutului, pe primul loc

Naşterea nu este o boală, ci un proces normal, fiziologic, a cărui finalitate este obţinerea unei situaţii fericite: mama şi nou-născutul sănătoşi. Ce se întâmplă însă când situaţia se complică? „Necesită intervenţie medicală urgentă şi competentă pentru asigurarea unui deznodământ fericit”, răspunde dr. Adriana Radu. Ea continuă: „pentru a surprinde în timp util anumite abateri de la normal, monitorizăm mama şi fătul în timpul travaliului, iar pentru a obţine informaţii cât mai precise, la Maternitatea Polisano ne-am înconjurat de cele mai performante aparate. Cu acestea nu ne propunem să automatizăm naşterea sau să o grăbim, pentru că am învăţat să avem răbdarea necesară travaliilor lungi şi pentru că tehnologia nu este superioară naturii. Dorim să ne ascuţim simţurile pentru a decela precoce acele cazuri în care viaţa femeii sau a copilului este pusă în pericol. În aceste cazuri, cursul natural al evenimentelor ar duce la un deznodământ nefericit, iar operaţia cezariană vine ca o soluţie salvatoare”.

Dar de ce se fac atât de multe cezariene şi de ce bunicile noastre nici măcar nu au avut nevoie de medic la naştere? „Pentru că ele şi părinţii noştri reprezintă acele cazuri fericite care ‹‹au trăit›› şi ne povestesc experienţa naşterii. Dar nu se mai poate pune problema atât de simplu despre bebeluş: dacă va trăi sau nu. Dorinţa oricărui părinte dintotdeauna a fost un copil SĂNĂTOS, iar în secolul XXI nu se poate pune în discuţie niciun rabat de la acest deziderat. Nici medicul, nici părinţii nu îşi mai asumă niciun risc în ceea ce îl priveşte pe viitorul membru al familiei şi probabil că aceasta este cauza unei rate mai mari a naşterilor prin operaţie cezariană”, este de părere dr. Adriana RADU.

Credem în libertatea de decizie a fiecărei femei când vine vorba de tipul de naştere, desigur, în contextul în care această decizie este bazată pe informaţii corecte, complete şi individualizate. Asigurăm confortul psihic şi psihologic, intimitatea şi căldura unui mediu ambiant adecvat, alături de cea mai performantă aparatură şi de personal medical calificat, discutăm împreună planuri de naştere, dar ştim şi că, uneori, cezariana este personajul pozitiv din poveştile naşterii, fiindcă este intervenţia salvatoare de vieţi. Bine aţi venit la Maternitatea Polisano!

Dr. Adriana RADU, medic primar obstetrică-ginecologie, Maternitatea Polisano

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

Utilizator Adevărul
7.10.2015, 10:17:51

Comentariu considerat abuziv.

foarte atent
8.10.2015, 09:19:56

fiindca e mai ieftin!!

+1 (1 vot)
Modifică Setările