Despre cele mai grave boli infecţioase din România la ora actuală, la Adevărul Live

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Doi bebeluşi au murit, iar alţi zece sunt internaţi la Spitalul „Marie Curie“ din Capitală în urma unei infecţii digestive severe. Opt persoane au murit de gripă în prima săptămână din februarie. Alte statistici, aflate mai puţin în vizorul presei: pe parcursul anului 2015, 116 români au decedat în urma infecţiei cu HIV/SIDA. Despre toate acestea vorbim la Adevărul Live cu dr. Adrian Marinescu.


Sursa infecţiei digestive care a ucis doi bebeluşi din judeţul Argeş este încă necunoscută, autorităţile au declanşat o anchetă în acest caz. Care sunt posibilele cauze ale unei astfel de infecţii aflăm de la medicul specialist infecţionist Adrian Marinescu, de la Institutul de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“ din Capitală, la Adevărul Live.

Specialistul ne va lămuri, de asemenea, cât de periculoase sunt virusurile gripale care circulă în acest sezon, dar ne va vorbi şi despre infecţiile cele mai periculoase care-i ameninţă pe tinerii români (HIV/SIDA, hepatită B şi hepatită C).

Din cele 474 de cazuri noi de infecţie cu HIV/SIDA identificate pe parcursul anului 2015, au fost depistate 246 de persoane infectate cu HIV şi 228 de persoane diagnosticate cu SIDA, fiind înregistrate 116  decese. Acestea sunt cele mai recente date cu privire la incidenţa HIV/SIDA anunţate de Ministerul Sănătăţii şi de Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“.

Cele mai importante declaraţii

Rotavirusul, cea mai frecventă infecţie digestivă la copiii mici. „Nu e ceva diferit anul acesta. Oricare din infecţia digestivă ar putea să fie gravă la cei mici. Dacă evoluţia e nefavorabilă, lucru care s-a întâmplat“.

Gripa aduce întotdeauna complicaţii, mai ales pentru pacienţii cu afecţiuni  cronice.  La „Matei Balş“ saloanele sunt destul de pline în acest moment. „Gripa, în general poate să aducă probleme. N-aş spune că anul acesta e diferit faţă de alţi ani. De fiecare dată gripa poate să ducă la complicaţii foarte, foarte grave. Sunt copiii şi vârstnicii cele mai expuse categorii, dar nu numai ele. Să ne gândim la pacienţii cu afecţiuni cronice. Că sunt afecţiuni respiratorii, că sunt afecţiuni cardiace care în momentul în care fac gripă există riscul să dezvolte complicaţii. Până la urmă gripa trebuie privită serios. Ar trebui să ne vaccinăm şi să nu ajungem la cazuri grave“.

Toţi pacienţii cu HIV/SIDA primesc tratament. „Nu mai e ca înainte când primeau cei cu imunitate slabă. Acum primesc toţi. Tratamentul constă în pastile“.  

 Calea sexuală rămâne cea mai răspândită modalitate de transmitere a HIV.„E vorba atât de calea de transmitere heterosexuală, cât şi homosexuală. Cred că aici discutăm doar de recunoaşterea ca număr fiindcă existau şi înainte. Încet-încet însă şi consumatorii de droguri încep să-şi facă loc“.

Ori de câte ori putem ar trebui să facem testele pentru depistarea HIV şi hepatită. „Se fac suficiente teste pentru depistarea HIV. Trebuie să ne gândim cine face testarea. Testarea nu poate fi făcută în mod obligatoriu. Testarea trebuie să aibă la bază un consimţământ din partea pacientului. Eu aş pune altfel problema. Ar trebui ca în cazul tinerilor, să fie absolut uzuală. De fiecare dată când luăm analize să fie făcută şi testarea HIV şi testarea pentru hepatită. La noi în Institut lucrul acesta se întâmplă. Dacă medicul ştie cum să pună problema ar trebui să obţină acordul pacientului. Bine ar fi să se întâmple peste tot“.

Nu sunt simptome clare care să indice infecţia cu HIV. „Diagnosticul se pune mai uşor pentru că medicii sunt conştienţi că trebuie să facă treaba asta. E foarte greu de spus ce interval de timp se scurge din momentul infectării până când apar diverse lucruri. E vorba de ani şi uneori de mulţi ani. Ar trebui făcut un screening. Analize. Ori de câte ori putem să le facem“.

„De cele mai multe ori nu-mi dfau sema că am HIV sau hepatită decât atunci când este târziu. Sigur că pot fi anumite afecţiuni respiratorii care să fie acute şi care să fie în cadrul infecţiei HIV. Dar acele afecţiuni ar putea fi foarte bine şi fără HIV sau hepatită. Astfel că nu putem spune avem astfel de simptome trebuie să ne testăm. Aici cred că putem cădea într-o plasă destul de mare“.

Terapiile actuale aduc speranţa de viaţă a bolnavilor de SIDA cam la acelaşi nivel cu persoanele sănătoase. „În România există un program naţional de tratemtn care funcţionează foarte bine. Tratamentul este în principiu acelaşi tratament care există peste tot în lume. Orice pacient cu HIV care are un virus activ va fi tratat, indiferent de imunitatea pe care o are. Acestea sunt noile tendinţe. Nu mai e cum era până nu demult. Tratmentul este de lungă durată, iar pacientul trebuie să fie compliant la terapie. În funcţie de momentul diagnosticului se poate ajunge aproape similar cu speranţa de viaţă a unor persoane fără HIV“.

Hepatita C este mai frecventă decât infecţia cu  HIV. 70-75% din consumatorii de droguri sunt infectaţi cu hepatită.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite