Dr. Corina Zugravu: „Alimentaţia raţională, somnul suficient, hidratarea şi mişcarea sunt punctele cardinale pentru a avea un stil de viaţă echilibrat“

Conf. Univ. Dr. Corina Zugravu FOTO Facebook

De Ziua Mondială a Diabetului, Conf. Univ. Dr. Corina Zugravu, medic primar în igiena alimentaţiei şi nutriţie, explică ce stil de viaţă ar trebui să adoptăm, ce alimente să consumăm şi cât de importantă este mişcarea pentru a preveni şi a reduce efectele acestei boli.

Diabetul este un subiect mai mult decât actual, mai ales în contextul Covid-19. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, printre persoanele vulnerabile în faţa infectării cu Covid-19 se află şi cele care suferă de diabet. În România erau înregistrate, în 2017, un număr de 1.785.300 cazuri de diabet la adulţi cu vârsta între 20 şi 79 de ani, potrivit studiului naţional „Prevalenţa diabetului zaharat şi prediabetului în populaţia adultă din România”.

Începând cu anul 1991, pe 14 noiembrie se sărbătoreşte Ziua Mondială a Diabetului. Cu această ocazie, Conf. Univ. Dr. Corina Zugravu, medic primar în igiena alimentaţiei şi nutriţie, membru în Comitetul Consultativ în Nutriţie Herbalife, ne vorbeşte despre ce stil de viaţă ar trebui să adoptăm, ce alimente să consumăm şi cât de importantă este mişcarea pentru a preveni şi a reduce efectele acestei boli.

„Alimentaţia raţională, somnul suficient, hidratarea şi mişcarea sunt punctele cardinale pentru a avea un stil de viaţă echilibrat. Este foarte important să avem o alimentaţie bogată în fibre, dar săracă în glucide simple şi grăsimi, alături de un stil de viaţă activ, deoarece supraponderalitatea şi obezitatea sunt de regulă problemele care preced şi însoţesc, în cele mai multe cazuri, diabetul. Astăzi, nu mai există, ca în trecut, un regim alimentar pentru diabetici, nu există restricţii absolute, dar alimentele cu index glicemic mare, cele bogate în zaharuri şi grăsimi trebuie mâncate cât mai rar sau chiar deloc. Produsele de cofetărie, pâinea albă, fructele uscate, anumite fructe proaspete, orice preparat din cereale rafinate nu sunt prietenoase cu corpul nostru, iar în cazul îmbolnăvirii de diabet, acestea trebuie evitate aproape total”, este sfatul dr. Corina Zugravu.

Salatele mari cu o varietate de frunze verzi, roşii, ceapă, ridichi, felii de mere Renet la care se adaugă o sursă de proteine, dar săracă în grăsimi saturate, reprezintă alimente care pot fi consumate de către un diabetic. Pentru a înlocui zahărul se pot folosi îndulcitori precum steviolul, sucraloza, xilitolul, dar în niciun caz mierea, mai spune conf. Univ. Dr. Corina Zugravu, subliniind că în funcţie de toleranţa la glucoză, persoana care suferă de diabet poate mânca teoretic orice cu condiţia să aibă grijă să nu depăşească această tolerenţă.

„Modul de pregătire a alimentelor nu este esenţial, dar trebuie respectate regulile unei alimentaţii sănătoase, valabile cu sau fără diabet. Astfel, alimentele gătite la abur sau la cuptor sunt cu siguranţă mult mai sănătoase şi mai benefice pentru corpul nostru decât cele preparate prin prăjire. Sunt recomandate fructele cu un nivel redus de zaharuri precum anumite tipuri de mere, cireşele de mai, grapefruit, vişinele acrişoare. Hidratarea joacă un rol important, apa fiind un element de bază. Există diferite ceaiuri aromate pe bază de plante sau fructe, foarte plăcute la gust, care pot contribui la asigurarea aportului necesar de lichide. Nu trebuie să uităm şi de mişcare, care este motorul tuturor funcţiilor noastre vitale”, declară Dr. Corina Zugravu, membru în Comitetul Consultativ în Nutriţie Herbalife.

Dr. David Herber, preşedinte al Institutului Herbalife Nutrition, precizează, la rândul său, că în lupta împotriva diabetului şi a riscului de obezitate „totul începe de la alegeri sănătoase şi obiceiuri alimentare bune”. El atrage atenţia asupra importanţei integrării în programul zilnic a alimentelor cu conţinut glicemic redus precum legume, fructe întregi, fasole şi majoritatea cerealelor integrale 100%, care sunt bogate în fibre şi asigură saţietatea. Aceste tipuri de alimente sunt, de asemenea, bogate şi în substanţe nutritive pentru ca nutriţia să fie maximizată cu limitarea caloriilor în exces.

„Este necesară adăugarea peştelui, cărnii slabe şi proteinelor din soia care sunt digerate mai încet decât cerealele rafinate şi ajută la combaterea senzaţiei de foame, dar trebuie evitate caloriile “goale” precum zahărul, sarea, grăsimile saturate în exces şi conservanţii chimici care se găsesc adesea sau sunt ascunşi în alimentele foarte procesate”, a mai spus Dr. David Herber.

Dr. David Herber consideră că gestionarea cu succes a greutăţii presupune mai mult decât schimbarea stilului de viaţă (ex. a dietei şi rutinei de activitate fizică), ci şi a comportamentului. Literatura în domeniu evidenţiază trei tehnici specifice de modificare a comportamentului care funcţionează atunci când se doreşte aplicarea unui management bun al greutăţii:

· Auto-monitorizarea: Studiile(1) au demonstrat că auto-monitorizarea este asociată unor rezultate îmbunătăţite de tratament, iar pacienţii declară că este unul dintre cele mai utile instrumente de management al greutăţii.

· Controlul stimulilor: Identificarea şi modificarea indiciilor asociate mâncatului în exces şi inactivităţii pot facilita menţinerea unor obiceiuri sănătoase. Controlarea indiciilor asociate mâncatului în exces sau unui stil de viaţă sedentar poate fi utilă la menţinerea pe termen lung a greutăţii(2) întrucât expunerea la aceste elemente declanşatoare poate cauza revenirea la greutatea iniţială.

· Managementul stresului: Stresul este principalul factor declanşator(3) al mâncatului în exces. Respiraţia profundă, relaxarea muşchilor şi meditaţia sunt tehnici dovedite de reducere a stresului(4) ce pot minimiza distragerea atenţiei de la evenimente stresante care interferează cu adoptarea şi menţinerea unor comportamente noi.