Medicină

articolul anterior articolul urmator

Dr. Elena Claudia Teodorescu, medic primar Radiologie şi Imagistică Medicală: „La nivel naţional, cancerul de sân nu este depistat precoce din cauza lipsei unui program de screening“

1
20 Nov 2021 20:06:07
Autor: Maria-Alexandra Mortu

Unul dintre cel mai des diagnosticate cancere la nivel mondial, cancerul de sân, este depistat în România, în 85% din cazuri, în stadiul avansat al bolii, în contextul în care mamografia ca metodă de screening ar reduce cu 20% mortalitatea, însă în ţara noastră nu există un program naţional de prevenţie.

Doctorul Elena Claudia Teodorescu spune, într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, că un control de rutină ar trebui făcut cel puţin o dată pe an, chiar şi atunci când nu există simptomatologie. De asemenea, ea subliniază faptul că mamografiile nu sunt periculoase – nu iradiază şi nu au efecte adverse.

Una dintre cauzele pentru care în România procentul femeilor care merg la un astfel de consult este atât de mic este lipsa educaţiei. Doctorul Teodorescu spune că un program naţional de screening nu ar avea succes dacă nu ar fi coroborat şi cu o campanie masivă de educaţie.

„Weekend Adevărul“: O statistică îngrijorătoare arată că cel mai frecvent întâlnit cancer este cel mamar. De ce se întâmplă acest lucru?

Dr. Elena Claudia Teodorescu: Greu de spus. Cu siguranţă nu este frecvent doar pentru că este descoperit – noi facem investigaţii pentru a-l descoperi precoce. Incidenţa acestui tip de cancer nu este determinată de investigaţii, ci de alţi numeroşi factori, iar majoritatea dintre cei care chiar declanşează cancerul de sân nu îi cunoaştem.

De ce ar trebui ca femeile să meargă la un control de rutină în ceea ce priveşte depistarea cancerului mamar?

Este bine ca femeile să vină la un control de rutină pe de o parte pentru a se asigura că sunt bine – în cea mai mare parte a cazurilor –, pe de altă parte, în cazul în care chiar există totuşi o formaţiune suspectă, să poată fi diagnosticate timpuriu. Cu cât mai precoce este diagnosticul, cu atât şansele de supravieţuire sunt mai mari.

Importanţa controlului de rutină

Cum poate fi redusă mortalitatea? 

Mortalitatea poate fi redusă prin investigaţiile de rutină, în primul rând screeningul pentru cancer mamar (n.r. – mamografie). Există multe studii care au dovedit că introducerea mamografiei ca metodă de screening, făcută preventiv şi de rutină, a reuşit să reducă mortalitatea cu aproximativ 20%, un procent foarte mare. Pe de altă parte, mortalitatea a scăzut ulterior şi datorită faptului că au fost descoperite tratamente mai bune, mai eficiente. Depistarea precoce a cancerului mamar este esenţială, întrucât pacienta ar putea urma un tratament mai uşor şi mai eficient.

Când ar trebui făcut un control de rutină?

Un control de rutină trebuie făcut când nu ai niciun simptom – mergi la control doar pentru a te asigura că eşti bine. Atunci când deja ai o simptomatologie, nu mai este vorba de unul de prevenţie, ci de un control de diagnostic.

Schema de prevenţie

Ce schemă de prevenţie ar trebui să urmeze femeile cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani? De câte ori ar trebui să meargă la control? 

În cazul femeilor cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani, incidenţa cancerului mamar este una redusă. Consider că femeia respectivă ar trebui să meargă la controlul anual ginecologic în cadrul căruia ar trebui să aibă parte şi de un control al sânilor.

Sunt medici ginecologi care nu se ocupă foarte mult şi de partea aceasta...

Da, dar un astfel de control ar trebui să facă parte din controlul ginecologic de rutină – palpare, inspecţia sânilor. Dacă este depistat ceva la un astfel de control, atunci ar trebui să se facă o ecografie. După vârsta de 25 de ani, ecografia – de rutină/control – ar trebui făcută o dată la doi ani.

„Incidenţa cancerului de sân creşte odată cu vârsta“

La ce interval ar trebui să îşi facă un control o femeie cu vârsta de 30 de ani?

Cred că ar trebui să îşi facă anual o mamografie, cel puţin până la vârsta de 40 de ani. În cazul femeilor cu vârste cuprinse între 30 şi 40 de ani, incidenţa cancerului de sân nu mai este precum cea din intervalul 20-30 de ani, dar nu este nici cea mai mare. Incidenţa cancerului de sân creşte odată cu vârsta. De reţinut este că mamografia nu iradiază şi nu are efecte adverse.

Cât de des ar trebui să ne autoexaminăm?

Autoexaminarea ar fi bine să fie lunară, după menstruaţie – atunci este cel mai indicat, pentru că atunci sânii nu mai sunt congestionaţi şi ceea ce palpăm după menstruaţie este mai „real“ decât înainte de menstruaţie, când sânii se congestionează – ni se pare că simţim mai multe lucruri decât sunt de fapt, şi atunci, deşi tendinţa este de a pune mâna înainte de menstruaţie (pentru că atunci te dor sânii), nu este momentul bun pentru palpare. Multe femei spun că nu se pricep, nu ştiu cum să facă – dacă pun mâna, li se pare să simt foarte multe lucruri şi se sperie. Eu încerc să le explic că odată ce te autoexaminezi regulat, începi să îţi cunoşti structura sânului – cât e de nodulară (sunt femei care au sânii foarte denşi şi foarte nodulari, fără să aibă alte structuri anormale). Astfel, ajungi să te obişnuieşti cu tipul de sân pe care îl ai. Dacă îţi faci autocontroale de rutină, ajungi să îţi cunoşti foarte bine structura şi atunci e mult mai uşor să îţi dai seama dacă apare ceva nou.

În ce zone apar cel mai frecvent cancerele de sân?

Frecvenţa maximă este în cadranele supero-externe, dar poate apărea oriunde. Sunt tipuri de cancere care apar şi în locuri atipice, de exemplu, în zona axilelor.

Consult şi suport psihologic

Atunci când sesizăm anumite anormalităţi după autoexaminare, ce ar trebui să facem?

Primul pas este controlul la medic. Căutarea pe internet nu îţi va pune diagnosticul şi nu îţi va spune ce să faci. Primul lucru pe care trebuie să îl faci este să mergi la un control medical, iar doctorul îţi va pune diagnosticul şi îţi va recomanda să efectuezi o ecografie sau o mamografie. Este posibil să nu ai nimic sau poate fi doar un nodul banal sau un chist benign – chisturile şi nodulii de tip fibroadenom sunt mult mai frecvente decât cancerele. Dacă se descoperă ceva, sunt şanse mari să fie ceva benign.

Unele persoane s-ar putea panica...

Panica nu este bună, nu ajută la nimic. Trebuie să faci paşii pe care îi ai de făcut, să te concentrezi pe rezolvarea problemei şi să fii pozitiv.

Este important sprijinul psihologic în perioada luptei cu boala?

Pentru unele persoane, da. Fiecare reacţionează diferit. Dacă unele persoane sunt mai raţionale şi gestionează bine acest lucru, altele intră în panică sau în depresii. Cred că consultul şi suportul psihologic sunt necesare pentru o perioadă de timp pentru unele persoane.

Când apare durerea fizică declanşată de boală? 

Doar în cazuri mai avansate. Majoritatea cazurilor pe care le depistăm în clinică sunt în stadii bune. Pe de o parte, vin la controale de rutină femei mai educate în privinţa bolii. De asemenea, contează în ce clinică sau spital mergi să-ţi faci controlul.

„Femeile ar trebui să îşi facă anual o mamografie, cel puţin până la vârsta de 40 de ani. În cazul femeilor cu vârste cuprinse între 30 şi 40 de ani, incidenţa cancerului de sân nu mai este precum cea din intervalul 20-30 de ani. Incidenţa cancerului de sân creşte odată cu vârsta.“ - Dr. Elena Claudia Teodorescu, medic primar Radiologie şi Imagistică Medicală

 

 

„Româncele nu merg la controale de rutină din cauza lipsei educaţiei“

În România, 85% din cazurile de cancer mamar sunt depistate în stadiul avansat al bolii. De ce se întâmplă acest lucru?

Primul lucru din cauza căruia nu se pune un diagnostic precoce la nivel naţional este faptul că nu există un program naţional de screening pentru cancerul de sân. Un astfel de program le-ar determina pe femei să vină la controale de rutină, la o anumită perioadă determinată specificată în programul de screening. În al doilea rând, nu toată lumea este educată în ceea ce priveşte cancerul de sân, fapt care duce la neefectuarea acestor controale.

Care credeţi că este factorul care le determină pe românce să nu meargă la controlul de prevenţie?

Lipsa educaţiei este factorul principal din cauza căruia româncele nu merg la controlul de rutină. Factorii secundari sunt lipsa de timp, faptul că se gândesc că nu li se întâmplă lor, precum şi frica de diagnostic, de investigaţie sau amânarea.

Ar trebui introdus un program naţional de screening?

Sperăm că la un moment dat se va introduce acel program de screening. Dacă educaţia privind cancerul de sân şi prevenţia nu va fi făcută masiv pe toate căile posibile şi imposibile, dacă medicii de familie nu vor fi foarte implicaţi, femeile degeaba vor primi o invitaţie – nu se vor duce să efectueze acea mamografie. Educaţia este esenţială acum şi va fi şi atunci când va exista acel program de screening. Dacă există un astfel de program, nu înseamnă că femeia este luată pe sus de acasă, ea trebuie să fie conştientă că trebuie să se ducă şi să realizeze că este important să facă acest lucru.

800 de femei pentru 100 de screeninguri

Cum arată un astfel de program eficient?

Suedia a fost prima ţară unde mamografiile au fost introduse ca metodă de screening, dar este o ţară în care oamenii au o educaţie civică şi medicală în acest sens, iar femeile se duc să îşi facă mamografii. De fapt, 90% dintre ele răspund la scrisorile de invitaţie ca să îşi facă o mamografie. Este un program eficient.

Cum ar trebui implementat în România?

Dacă există doar pe hârtie, va fi foarte greu. Sunt convinsă că va fi foarte greu. Ca să fie un program de succes, trebuie să fie foarte mulţi factori implicaţi: de la medicii care dau rezultatele (care trebuie să fie foarte bine instruiţi pe acest domeniu), la medicii de familie care ar trebui să gestioneze acest program şi la populaţie. Femeile trebuie să înţeleagă necesitatea acestor controale de rutină – educaţia este esenţială.

Cum a fost evoluţia pacienţilor în timpul pandemiei de COVID-19?

A fost o perioadă în care au venit extrem de puţini pacienţi la controale deoarece le era frică. Cu timpul, au început să se obişnuiască cu realitatea şi şi-au dat seama că nu pot amâna foarte mult un control. Însă, probabil că şi în această perioadă sunt oameni care amână mersul la control.

În luna octombrie, luna prevenţiei cancerului mamar, Centrul Medical Donna a susţinut campania „Ziua Şanselor La Viaţă“. Ce impact credeţi că au aceste campanii în ceea ce priveşte gradul de conştientizare?

Face parte, oarecum, din educaţie. Am oferit 100 de investigaţii, dar s-au înscris 800 de femei şi probabil că anunţul campaniei a fost văzut de mult mai multe femei. Deci, există un grad de conştientizare. De asemenea, noi mai avem o campanie de câţiva ani – „Mamografia salvează vieţi“.

„În cazul bărbaţilor, cancerul de sân este foarte rar“

Cancerul mamar apare rareori şi la bărbaţi. Când ar trebui aceştia să meargă la control?

Doar în momentul în care simt că a apărut un nodul în zona sânului. În cazul bărbaţilor, cancerul de sân este foarte rar. Trebuie să îşi facă un control doar în momentul în care simt că apare o schimbare sau o modificare a mamelonului. Nu înseamnă că orice apare în zona sânului la bărbat este cancer. De cele mai multe ori, bărbaţii vin la control pentru că le-a crescut un sân. Acest lucru se întâmplă cel mai adesea din cauza acumulării de grăsime sau a ginecomastiei (n.r. – formarea ţesutul glandular).

Din ce cauză ar putea apărea ginecomastia?

Ginecomastia poate apărea la pubertate, între 13 şi 15 ani, din cauza modificărilor hormonale. În cazul bărbaţilor cu vârste cuprinse între 50 şi 70 de ani apare din cauza unor medicamente pe care le iau pentru tratarea altor afecţiuni – legate de hipertensiune, cardiace sau depresie. Deci, ginecomastia reprezintă în acest caz un efect secundar pe care îl poate da medicamentul respectiv. Ginecomastia uneori este dureroasă.

Care ar fi şi alte cauze?

Consumul de marijuana, cancerele testiculare, pulmonare. Însă, în general, majoritatea sunt declanşate de anumite medicamente pentru diverse afecţiuni.

„Dacă educaţia privind cancerul de sân şi prevenţia nu va fi făcută masiv pe toate căile posibile şi imposibile, dacă medicii de familie nu vor fi foarte implicaţi, femeile degeaba vor primi o invitaţie – nu se vor duce să efectueze acea mamografie“. - Dr. Elena Claudia Teodorescu, medic primar Radiologie şi Imagistică Medicală

 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Mironov George
21.11.2021, 22:56:58

Radiologii sunt cei care privesc si interpreteaza scanarile CT, RMN, raze X? In curand painea lor o sa fie "mancata" de AI.

+12 (12 voturi)
Modifică Setările