Medicină

articolul anterior articolul urmator

Dr. Ovidiu Grămescu, medic primar neurochirurg: „Hernia de disc poate apărea şi la oameni tineri, din cauza suprasolicitării coloanei“

0
22 Feb 2020 12:41:31
Autor: Daniela Serb, Lizeta Oprea
Dr. Ovidiu Grămescu, medic primar neurochirurg
Dr. Ovidiu Grămescu, medic primar neurochirurg

Cu toţii ştim ce înseamnă durerea de spate. Nu doar cei supraponderali fac cunoştinţă cu ea, dupănenumăratele ore petrecute la birou, cu aceeaşi postură în scaun. În timp, coloana vertebrală are de suferit şi apare hernia de disc, o afecţiune care e mai frecventă în regiunea lombară

Aproape 90% din populaţie se confruntă, măcar o dată în viaţă, cu o durere de spate. De cele mai multe ori, această durere este una benignă şi trece dacă înţelegem să ne schimbăm stilul de viaţă preponderent sedentar, să facem puţină mişcare şi să ne menţinem greutatea normală. Dr. Ovidiu Grămescu, medic primar neurochirurg, şeful Secţiei deNeurochirurgie de la Spitalul Clinic Sanador, explică de ce apare hernia de disc lombară şi ce trebuie să facem ca să nu ajungem „la cuţit“.

„Weekend Adevărul“: Domnule doctor, ne puteţi da o definiţie simplă, pe înţelesul tuturor, a herniei de disc lombare?

Dr. Ovidiu Grămescu: Între corpurile vertebrale există un cartilaj care se cheamă discul intervertebral. Are în jurul lui un nucleu pulpos şi un inel fibros, iar conţinutul de apă este mai mare la tineri. Pe măsură ce avansăm în vârstă, discurile intervertebrale se dehidratează şi omul „intră puţin la apă“, cum se spune. Dacă la 20 de ani ai o înălţime de 1,8 metri, la 70 de ani – cu variaţiile de rigoare – poţi să ai cu un centrimetru, doi sau chiar trei mai puţin.Hernia de disc înseamnă hernierea discului intervertebral către canalul vertebral, prin care trece măduva spinării. Această hernie împinge în elementele nervoase. O hernie de disc ieşind din cadrul ei fiziologic împinge în conţinutul nervos – în sacul dural şi în rădăcină – şi atunci pot să apară probleme: dureri, parestezii – amorţeli, cum se numesc popular – şi, în cazurile severe, paralizia membrului inferior.

Din ce cauze se declanşează hernia de disc?

Cauzele sunt, în general, degenerative – de uzură –, dar pot fi şi traumatice. Ai un accident şi atunci discul acesta sare dintre corpurile vertebrale. Dar, în general, este o situaţie de uzură, de degenerescenţă. Apare cu timpul. Poate apărea şi la oameni tineri, într-o măsură mai mică, datorită suprasolicitării. Poate fi vorba, de pildă, despre un traumatism –un accident rutier, să zicem: discul sare de undeva sau suprasolicită într-un fel sau altul coloana vertebrală.

„Pacienţii spun: «Şi mama a fost operat㻓

Printre factorii de risc ar putea fi şi predispoziţia genetică?

Da, poate să fie. Moşteneşti o structură mai deficitară în această componentă osoasă, cartilaginoasă. Sunt cazuri în care pacienţii vin şi spun: şi mama a fost operată. Şi tata. Există, într-adevăr, o corelaţie, nefiind însă obligatorie.

Unii spun că şi fumatul poate să afecteze coloana. Este adevărat?

Eu cred că nu numai fumatul. Fumatul afectează prin faptul că strică structura osoasă, aşa cum strică şi peretele vascular. Strică şi nervii. Cum este şi la diabet. Nervii sunt afectaţi indirect prin fumat în cadrul altor boli. Atunci, orice este în exces – ca fumatul – poate să ducă la o degradare a ţesuturilor implicate în această patologie.

În afară de fumat, ce alţi factori de risc mai există?

Mai important decât fumatul este suprasolicitarea coloanei vertebrale. Asta înseamnă să depăşeşti o anumită limită, în perioada actuală, fiind tot mai mulţi tineri de 30-40 de ani care au muncă de birou, pe care-i absoarbe calculatorul în aceeaşi poziţie, ore în şir, care uită să se mai ridice de pe scaun. Apar tot mai des probleme vertebrale cervicale, lombare, deoarece coloana este făcută să fie mobilizată. Trebuie să faci mişcare în fiecare zi. Bine, cu măsură,nu prea multă, pentru că prea mult exerciţiu suprasolicită coloana. E o variantă în care din ce în ce mai mulţi dintre cei care au o muncă de birou au probleme cu această patologie de degenerescenţă din cauza poziţiilor nefiziologice. Eu le spun: încercaţi la fiecare oră, o oră şi jumătate,să vă ridicaţi de pe scaun; găsiţi un motiv, faceţi un pic de elongaţie, aplecaţi-vă în faţă, în spate, să vă dezmorţiţi. Dintre persoanele cum sunt sportivii, cu activităţi fizice foarte intense,care fac antrenamente la 20-30 de ani, sunt destui care vin ulterior, la 40 de ani, cu probleme de coloană. Adică, la un moment dat, limita de rezistenţă a coloanei a fost depăşită în decursul vieţii de ceva ce au făcut.

Nu orice durere te trimite la specialist

Care sunt semnele care ar trebui să ne trimită la medic, dat fiind că dureri de spate avem cu toţii?

Nu în urma oricărei dureri de spate fugi la doctor. Dar, în patologia lombară, dacă durerea coboară pe picior – aceşti nervi asigură inervaţia membrelor inferioare – este semn că ceva se întâmplă într-un mod mai serios. După durerea descrisă de pacient, medicul îşi dă seama unde este localizată problema. Mai ales că acum există RMN-ul. În cazul mai rău în care apar acele „ace în picior“ sau piciorul slăbeşte în forţă, sunt motive de îngrijorare care să te trimită la doctor. Dar dacă te doare doar spatele, urmăreşti, vezi ce se întâplă, şi, la urma urmei, poţi să apelezi şi când ai doar dureri de spate. Dar, în general, problema devine mai serioasă atunci când durerile coboară pe picior.

Putem confunda hernia de disc cu alte boli?

Da. Durerea şi paresteziile pot fi prezente şi în tumori ale zonei lombare, care se manifestă tot cu compresiuni ale elementelor nervoase. Cauza poate fi acest disc care comprimă nervul, poate să fie o tumoare care comprimă, meningioame, neurinoame sau traumatisme – când se rupe o bucăţică, se fracturează o vertebră, şi apasă o bucată de os sau de disc pe nerv. Durerea poate să apară şi în mielomul multiplu care este o boală hematologică şi care determină nişte leziuni ale corpurilor vertebrale osoase care comprimă măduva. Sau poate fi vorba de tumori metastatice cu punct de plecare prostată, abdominal sau sân.

Cum se diagnostichează corect hernia de disc lombară?

Primul pas este să examinezi clinic pacientul. Îl întrebi: „Ce te supără, de ce ai venit la medic?“. Şi el spune: „Domnu' doctor, mă doare spatele, mă doare şi pe picior“. Tu deja începi să-ţi faci o idee cam ce se întâmplă acolo. După acest examen clinic, care este esenţial, vezi ce forţă musculară are, cum îi sunt reflexele, îl trimiţi la RMN. Ai în minte localizarea după ce îţi povesteşte pacientul. Dar această investigaţie, care e formidabilă – rezonanţa magnetică nucleară – îţi vizualizează toată zona lombară. Ce se întâmplă cu discul, câţi milimetri este sărit, ce rădăcină e comprimată. Deci, următorul pas este examenul paraclinic, în speţă RMN-ul. Şi când ai dubii care dintre aceste rădăcini sunt afectate, foloseşti electromiografia, EMG-ul. Această investigaţie arată care este situaţia fiecărui nerv, dacă este funcţional sau are, mă rog, radiculopatie de denervare – ce se întâmplă acolo.

„O mică parte dintre pacienţi ajunge la operaţie“

Când este caz de intervenţie chirurgicală?

O parte dintre pacienţi – minoritară – ajunge la operaţie. Majoritatea nu ajunge pentru că poate fi tratată cu fizioterapie, kinetoterapie, exerciţii în care învaţă cum să întărească musculatura spatelui. Cazurile chirurgicale sunt cele serioase, care au iradiere în membrele inferioare. De ce? Dacă are iradiere în membrele inferioare înseamnă că există risc de pareză. Atunci n-ai ce să faci: decât să ajungă pacientul cu o slăbiciune permanentă a piciorului, mai bine îl operezi. Operaţia în sine, dacă ştii ce faci, este relativ simplă. Nu are cine-ştie-ce riscuri majore.

Până să ajungem la operaţie, ce alte variante mai avem?

Cum spuneam, fizioterapie, gimnastică, kinetoterapie, exerciţii de elongaţie, un complex de exerciţii Williams care-ţi întăreşte musculatura spatelui, care trebuie făcute regulat toată viaţa. Te dezmorţeşti la birou, cum spuneam mai devreme. Exerciţii de mobilitate – yoghinii spun că tinereţea unei persoane este dată şi de tinereţea articulaţiilor. Ne înţepenim cu vârsta. „Balamalele“ astea, vorbind mai puţin academic, se uzează. Nu mai au „vaselină“, ca la 20 de ani, se mai gripează. Oricum, procesul de degradare este ireversibil, dar îl mai încetineşti făcând exerciţii regulat, de intensitate moderată. Poţi învăţa exerciţiile de la kinetoterapeut, dar acum internetul îţi pune în faţă tot ce vrei, evitând nişte situaţii de suprasolicitare. Adică: să nu cari repetat greutăţi foarte mari, să nu stai într-un frig prea accentuat. În general, asta este regula: să nu suprasoliciţi coloana vertebrală, dar nici să nu o ţii într-un sedentarism permanent.

Persoanele obeze se confruntă cu astfel de probleme. În cazul lor ce este recomandat?

Sunt studii în care se spune că 1 kilogram în plus la greutatea corporală se multiplică cu patru în ceea ce priveşte suprasolicitarea coloanei vertebrale. Deci, dacă o persoană are 10 kilograme în plus faţă de ideal, coloana duce 40 de kilograme. Persoana poate să surmonteze acest handicap la 20 de ani, la 30 de ani, când este în plină putere, dar, ulterior, obezitatea îşi lasă amprenta asupra rezistenţei coloanei.

După operaţie, pacienţii pleacă acasă pe picioare

În ce constă operaţia?

Faţă de momentul în care am început eu, acum, inciziile, operaţia în sine, nu mai sunt la fel de laborioase, de traumatizante. Sunt incizii mici, minim invazive. Se intră prin posterior, se deschide între L4 şi L5 şi se scoate fragmentul care apasă pe rădăcina nervoasă şi pe sacul dural. Ulterior, trebuie curăţat şi ce rămâne din disc, în spate, pentru că este deja o breşă creată şi, ulterior,pot ieşi şi alte fragmente discale. Trebuie curăţată toată zona şi trebuie să te asiguri că aceste elemente nervoase nu mai sunt comprimate de nimic. Din acel moment, nu mai există risc de pareză pentru că nimic nu mai atinge măduva şi elementele nervoase. Pacientul, imediat cum se trezeşte, spune că nu-l mai doare piciorul. Amorţelile, paresteziile pot dispărea rapid, dar depinde şi cât a stat înainte de operaţie cu aceste dureri. Ele cedează ceva mai lent în timp. Şi, ceea ce este cel mai important, este că nu mai există pericol de paralizie. Pacienţii se pot mobiliza la câteva ore de la operaţie, pleacă acasă pe picioare. De regulă, îi ţinem o noapte şi, a doua zi, le dăm drumul acasă. Ideal ar fi să faci în aşa fel încât să nu ai nevoie de operaţie. Ea nu este fiziologică, ci ceva împotriva naturii. Dar, decât să paralizeze pacientul, mai bine îi faci operaţie.

Şi după ce ajunge acasă?

Zona se vindecă în trei-patru luni. Dar pacienţii sunt funcţionali din prima zi a operaţiei. Însă trebuie să o ia treptat cu efortul fizic. Cel mai bun indicator este tot ce „spune spatele“. Adică, eu le spun pacienţilor: intraţi în viaţa normală treptat, nu faceţi excese, nu ridicaţi greutăţi peste măsură, îmbrăcaţi-vă bine la spate, dormiţi pe o saltea ceva mai fermă. Dar ce e mai important nu e ce spune doctorul, ci ce spune spatele tău. Dacă spatele nu zice nimic, tu îi dai bătaie. Dacă spatele începe să ţipe de durere, înseamnă că ceva nu-i convine şi atunci te atenţionează: las-o mai încet. Acum, sunt şi aici variaţii. Unul poate să dea ocol Bucureştiului şi să nu aibă nimic, şi altul face doi-trei paşi şi îl doare. Dar, ca medie, recuperarea e rapidă: poţi conduce maşina la câteva zile de la operaţie. Dar, totuşi, câteva zile îţi trebuie, este totuşi o rană. Şi când te tai la un deget te doare câteva zile – dar o operaţie de genul acesta?!

Bărbaţii sunt mai predispuşi la hernie

La ce fel de pacienţi se instalează mai frecvent hernia de disc?

Este o uşoară preponderenţă către bărbaţi. Vă spun din practică. Dar sunt tot acolo ca patologie. Pot face hernie atât cei care suprasolicită coloana, cât şi cei care sunt sedentari şi apare hernia din pricina poziţiei vicioase a corpului, zi de zi, ani de zile. Dacă duci o viaţă normală ca efort fizic, atunci riscul de a face hernie de disc este mult mai mic. Recomandarea mea după mulţi ani de experienţă practică şi de operaţii este ca orice persoană să înceapă să facă exerciţii moderate din vreme: să se ducă să înoate, să facă sport, să-şi antreneze musculatura, să fie într-un tonus bun. Nu să ia liftul să coboare un etaj. Să urce cinci-opt etaje, că nu e nicio problemă. Fă sport în fiecare zi! Cară sacoşele când te trimite soţia la piaţă, dar nu muta în fiecare zi mobila dintr-o parte într-alta. Calea de mijloc este cea mai bună.

După operaţie, există risc de recidivă?

Da, există, în proporţie de 5-10%. Poate să fie la alt nivel lombar sau în altă parte. Sau, la acelaşi nivel, un alt fragment discal, o bucăţică de os sau un osteofit – acel cioc care apare pe măsură ce îmbătrânim şi coloana se stenozează prinzând ca într-o menghină elementele nervoase.

Câte feluri de hernii există?

Depinde de localizare. Cele lombare sunt cele mai frecvente, zona lombară e cea mai solicitată. Atunci când te ridici în picioare, toată greutatea vine pe ea. Ultimele discuri, L5, L4, sunt cele mai afectate. Şi coloana cervicală e mai solicitată din cauza greutăţii capului şi a mobilităţii (discurile pot sări mai uşor), decât cea toracală care este apărată de cutia toracică.

Din experienţă, care sunt cele mai periculoase cazuri?

Cele în care există risc de pareză. Se numeşte sindromul de coadă de cal. Adică este o compresiune mare pe o zonă în care omul nu mai poate controla sfincterele. Şi atunci pacientul trebuie rapid operat pentru că, spre deosebire de alte organe ale corpului, aici un nerv afectat nu-şi mai revine. Un nerv comprimat îl decomprimi dar ce se întâmplă în structura lui – el are 3-4 milimetri, e o structură fină – ce se întâmplă acolo, Dumnezeu ştie! Pacientul poate rămâne cu sechele: rămâne cu piciorul mai slab, nu poate să urineze, are incontinenţă de materii fecale. Elementele nervoase sunt mult mai sensibile: creierul, măduva spinării, nervii…

În ce stadiu ajung pacienţii la medic?

Depinde de structura psihologică a fiecăruia. Unii se tem, strâng din dinţi şi spun că nu vor să ajungă la medic şi ajung în stadii mai avansate. Alţii sunt mai ipohondri de felul lor şi la cea mai mică durere fug la doctor. Ideal ar fi să o ia din pripă. Aşa, poţi afla cum să eviţi să ajungi la cuţit.

 

 

 


 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii