Medicină

articolul anterior articolul urmator

Dr. Gindrovel Dumitra: „Nivelul scăzut al imunităţii populaţiei poate duce la focare de infecţii non-COVID-19 după ridicarea măsurilor de siguranţă“

7
7 May 2021 11:35:24
Autor: Lizeta Oprea
Dr.
Gindrovel Dumitra
Dr. Gindrovel Dumitra

Specialiştii atrag atenţia asupra faptului că vaccinarea antigripală rămâne importantă în contextul COVID-19. Aceştia adaugă că, în ciuda valorii recunoscute a vaccinurilor precum şi a impactului lor favorabil, atât social cât şi economic, ele rămân insuficient utilizate din cauza temerilor populaţiei cu privire la efectele adverse.

Dr. Gindrovel Dumitra, medic primar Medicină de Familie, instructor-formator MF, Doctor în medicină şi Coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF & Vicepreşedinte SNMF, vorbeşte despre diferenţa dintre vaccinul antigripal şi cel împotriva COVID-19 şi explică modul de manifestare al celor două virusuri. Într-un interviu pentru Adevărul, specialistul atrage atenţia că nivelul scăzut al imunităţii populaţiei poate duce la focare de infecţii non–COVID-19 după ridicarea măsurilor de siguranţă.

Procesul vaccinării este foarte intens dezbătut în ultima perioadă. Ce credeţi că s-a înţeles greşit şi de unde temerile apărute în rândul populaţiei?

Cu toţii ne confruntăm cu o situaţie complet nouă, cu un virus nou. Volumul extrem de mare de informaţii, diferitele teorii ale conspiraţiei şi valurile succesive de „fake news” din social media au dus la o infodemie, care a dublat pandemia propriu-zisa de COVID-19. Toate acestea, alături de anumite ezitări la nivelul comunicării instituţionale, precum şi numeroasele scandaluri mediatice cu privire la disponibilitatea unor vaccinuri, au contribuit la formarea anumitor percepţii eronate şi a unei neîncrederi a populaţiei faţă de vaccinare.  Însă, învăţăm şi ne adaptăm. Ne informăm şi informăm la rândul nostru populaţia, în încercarea de a încuraja comportamente responsabile şi conduite sănătoase în rândul oamenilor, atât în ceea ce priveşte imunizarea în contextul actual, cât şi referitor la vaccinare în general. Aşa cum vorbim despre educaţia medicală continuă la nivelul profesioniştilor din domeniul sănătăţii, la fel ar trebui să vorbim şi despre educaţie continuă pentru sănătate în rândul populaţiei.

Care este diferenţa dintre gripă şi COVID-19?

Atât gripa, cât şi COVID-19 reprezintă afecţiuni respiratorii, care se pot prezenta de la forme uşoare până la complicaţii severe sau chiar deces. Un alt element comun este faptul că se transmit în aceleaşi moduri folosind ca şi poartă de intrare calea respiratorie. Drept urmare, este nevoie de aceleaşi măsuri de prevenţie, cum ar fi: igiena mâinilor, o „etichetă respiratorie” corespunzatoare (să tuşim şi strănutăm în pliul cotului sau într-un şerveţel de unică folosinţă pe care să îl aruncăm ulterior), dar şi păstrarea unei distanţe adecvate între persoanele bolnave şi evitarea locurilor aglomerate.

Intervalul între expunerea la virus şi apariţia infecţiei este un punct important de diferenţă între aceste afecţiuni. Persoanele care suferă de gripă vor prezenta simptome în 1-4 zile de la infectare, în timp ce simptomele pentru COVID-19 se pot dezvolta între 2-14 zile.

Grupele populationale la risc sunt similare pentru gripa si COVID-19, ambele afectiuni putând determina forme severe sau complicaţii la vârstnici şi persoane cu afecţiuni cronice. În cazul gripei, copiii sunt o grupă la risc distinctă în cazul gripei, în comparaţie cu COVID-19.

Dar dacă vorbim de modul de manifestare între gripă şi COVID-19?

Din punctul de vedere al manifestărilor, gripa are un debut brusc, cu febră mare de peste 39-40 grade, iar simptomele resimţite sunt intense, inclusiv dureri musculare, articulare sau alterarea stării generale, putând fi mai uşor de confundat cu COVID-19. Infecţia cu SARS-CoV-2 are o plajă mare de manifestări, începând de la forme asimptomatice sau foarte uşoare, trecând către forme medii spre foarte severe, ce pot include febră, tuse persistentă, modificarea sau pierderea gustului şi a mirosului, oboseală, durere în gât, dificultăţi de respiraţie, dureri de cap sau dureri musculare, greaţă sau vărsături, diaree.

În momentul în care o persoană prezintă simptome respiratorii, trebuie să ia legătură cu medicul de familie şi stabilită o conduită împreună cu acesta. E foarte posibil să fie nevoie doar de un tratament la domiciliu, iar medicul să indice investigaţii suplimentare printre care şi testarea la domiciliu, iar după primirea rezultatului se reia această discuţie.

Au existat cazuri de pacienţi care să fie purtători ai ambelor virusuri?

Din câte ştiu, la nivel global au fost evidentiate şi cazuri de co-infecţie cu virus gripal şi virus SARS-Cov-2, cu impact semnificativ asupra morbidităţii şi mortalităţii. Însă măsurile de protecţie impuse în contextul COVID-19, respectiv distanţarea fizică şi purtarea măştii de protecţie, au făcut ca aceste cazuri să fie în numar redus.

Conform unui studiu publicat de Institutul Naţional de Sănătate Publică din UK, pacienţii co-infectaţi cu gripă şi SARS- COV 2 au prezentat risc mai mare de boală severă şi mortalitate de 2 ori mai mare, faţă de pacienţii cu COVID, fără gripă asociată. Majoritatea cazurilor de co-infecţie din acest studiu au fost la persoane vârstnice.

Ce trebuie subliniat este faptul că vaccinarea antigripală rămâne importantă în contextul COVID-19.

Ce conţine un vaccin antigripal şi cum acţionează acesta?

Vaccinul gripal activează sistemul imunitar şi induce producţia de anticorpi specifici care oferă protecţie împotriva gripei sezoniere. În prezent există 2 tipuri de vaccin disponibile pe piaţă, vaccinuri injectabile cu virus inactivat, ce pot fi utilizate pentru toate categoriile de vârstă începând cu copii peste 6 luni şi vaccinuri cu administrare intranazală cu virus viu atenuat, rezervat doar pentru copii între 2-18 ani. Vaccinurile gripale au evoluat şi în ceea ce priveşte compoziţia, iar diversitatea tulpinilor gripale circulante au dus la nevoia dezvoltării unor vaccinuri complexe. OMS recomandă în acest moment vaccinul tetravalent, cu 4 tulpini: două subtipuri de tulpina A şi două subtipuri de tulpina B.

Care este diferenţa dintre modul în care acţionează vaccinul antigripal şi cel împotriva Covid-19?

Multe vaccinuri, fie că este vorba despre cel gripal sau chiar unele dintre vaccinurile împotriva COVID disponibile, se folosesc de agenţi virali pentru a pregăti sistemul imunitar al organismului să lupte împotriva bolii. Mai exact, în cazul vaccinului gripal, prin vaccin se introduce în organism fie virusul slăbit/atenuat, fie un mic fragment de virus inactivat care stimulează sistemul imunitar şi îl învaţă cum să contracareze virusul.

În cazul vaccinurilor împotriva COVID cu vector viral, acest tip de vaccin utilizează un virus diferit, inofensiv, pentru a transmite „instrucţiunile” virusului care cauzează COVID-19. Urmându-le, celulele corpului vor produce o proteină care este specifică virusului ce cauzează COVID-19. Sistemul imunitar va şti că această proteină unică nu ar trebui să fie prezentă în organism şi va reacţiona producând mijloace naturale de apărare împotriva infectării cu SARS-COV-2.

Celelalte vaccinuri împotriva COVID-19 disponibile pe piaţă conţin o moleculă numită ARNm în locul antigenului. Acest ARNm are instrucţiuni pentru producerea unui antigen identic cu un mic fragment de pe suprafaţa virusului sălbatic. Când unei persoane i se administrează un vaccin cu ARNm, celulele sale citesc instrucţiunile din ARNm. Aceste celule produc apoi antigenul pentru o perioadă scurtă de timp, după care ARNm este imediat descompus. Sistemul imunitar al persoanei recunoaşte antigenul ca fiind „străin” în acelaşi mod, activând celulele imunitare şi producând anticorpi.

Din câte ştiu, tulpina aleasă pentru producerea vaccinului gripal este diferită de la an la an. Care este metoda prin care se decide aceasta?

În fiecare an, virusul gripal poate suferi anumite modificări faţă de anul precedent, ceea ce înseamnă că în fiecare an vaccinul trebuie să conţină tulpinile specifice sezonului care urmează. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) comunică în fiecare an tulpinile de virusuri care vor intra în compoziţia vaccinului adecvat fiecarei emisfere (nord şi sud), iar toti producătorii de vaccin respectă compoziţia stabilită de OMS.

Care pot fi efectele secundare ale vaccinului gripal?

Vaccinurile gripale au un profil foarte bun de siguranţă. Sute de milioane de persoane au primit, în condiţii de siguranţă, vaccinuri împotriva gripei în ultimii 50 de ani şi există cercetări ample ale căror rezultate susţin siguranţa vaccinurilor gripale. Însă, ca orice alt produs farmaceutic, vaccinul gripal poate provoca şi reacţii adverse. Acestea sunt în general uşoare şi dispar în câteva zile şi pot include înroşire, durere sau umflătură în zona de administrare, durere de cap, febră, dureri musculare. Reacţiile alergice severe care pun în pericol viaţa persoanelor vaccinate, precum dificultatea în respiraţie, urticaria, umflarea zonei din jurul ochilor şi a buzelor sau ritmul cardiac crescut, sunt rare. Acestea pot avea loc în decurs de câteva minute până la câteva ore după administrarea vaccinului gripal.

Cum a apărut mitul despre legătura dintre vaccinuri şi autism?

Mitul despre dezvoltarea autismului ca urmare a vaccinării a apărut în anul 1998 şi a fost popularizat de către reprezentanţi ai mişcării antivacciniste atât la nivel global, cât şi în România. Mai exact, controversa legată de autism a apărut după un studiu mic de cohortă, de 12 copii, cu un istoric de dezvoltare normală urmată de regresie, coexistând şi o patologie gastro-intestinală, şi care a fost publicat de către medicul britanic Andrew Wakefield şi colaboratorii săi, în revista The Lancet. Părinţii şi pediatrii acestor copii au asociat dezvoltarea acestor simptome şi semne comportamentale cu administrarea vaccinului ROR la 8 din cei 12 copii. Numeroase studii ulterioare au concluzionat că nu a existat nicio asociere dovedită între vaccinul ROR şi sindromul descris. De fapt, chiar toate! Cu toate acestea, mulţi continuă să folosească acest mit ca unul dintre argumentele principale împotriva imunizării. De aceea, este foarte important ca informaţii corecte şi accesibile despre vaccinuri să fie comunicate în mod constant populaţiei.

Credeţi că relaxările restricţiilor vor contribui la o „revigorare” a gripei?

Este evident că după o perioadă lungă de restricţii oamenii îşi doresc cu nerăbdare introducerea cât mai multor măsuri de relaxare. Cu siguranţă că acestea vor fi implementate treptat, pe măsura creşterii vaccinării populaţiei, pentru limitarea răspândirii virusului SARS-COV-2 şi a menţinerii siguranţei cetăţenilor.

În ceea ce priveste imunitatea împotriva virusului gripal prin vaccinare, aceasta se diminuează cu trecerea timpului după vaccinare. De aceea este recomandată vaccinarea anuală pentru protecţie împotriva gripei.

Experti în domeniul sănătăţii au semnalat faptul că nivelul scazut al imunităţii populaţiei împotriva altor agenti patogeni, cum este virusul gripal, în timpul pandemiei COVID-19, poate conduce la focare de infecţii non–COVID-19 după ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii virusului SARS-COV-2, recomandand sistemelor de sănătate să fie pregătite.

De asemenea, în Ghidul de imunizare de rutină în timpul pandemiei COVID-19, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă „pioritizarea vaccinului gripal şi pneumococic pentru persoanele vulnerabile.“

Ne-a protejat purtarea măştii şi impunerea celorlalte măsuri de protecţie? Ce spun statisticile?

Mîsurile de control pentru pandemia COVID-19 au redus considerabil circulaţia virusurilor gripale în multe tari in ultimul an, iar OMS raportează un numar foarte scăzut de cazuri detectate.

Numărul scăzut de cazuri de gripă în sezonul trecut, se datorează mai mult unor factori :

  • Măsurile de protecţie luate pentru a preveni îmbolnavirea populatiei de COVID: măşti, izolare, dezinfecţarea spatiilor, mâinilor, obiectelor
  • Lockdown-ul care a dus la reducerea aglomerărilor (restricţiile de călătorie, distanţarea socială, închiderea şcolilor)
  • Lipsa raportărilor (conform OMS, sistemele de raportare gripală au fost suspendate în multe tări odata cu apariţia SARS-COV-2)

 

Care credeţi că va fi evoluţia pandemiei şi deschiderea oamenilor către vaccinarea împotriva COVID-19?

S-a observat o tendinţă de scădere a interesului populaţiei faţă de imunizarea cu un anumit vaccin în contextul mediatizării intense a unor reacţii adverse rare. Însă, chiar dacă poate părea că interesul general al românilor faţă de vaccinare a scăzut, vaccinarea continuă în parametri normali. Continuarea educării şi informării corecte este esenţială pentru a asigura succesul vaccinarii şi implicit scăderea riscului de îmbolnavire. Informarea şi educarea publică sunt esenţiale. Trebuie muncit la firul ierbii, medicii trebuie să discute cu fiecare persoană în parte atunci când au ocazia în ceea ce priveşte beneficiul vaccinării.

A ajuns să fie neglijată gripa şi efectele ei după ce ne-am confruntat cu Covid-19?

Faptul că am înregistrat mai puţine cazuri de gripă şi infecţii respiratorii sezonul trecut ne poate induce un fals sentiment de siguranţă. Însă, gripa are un impact semnificativ, atât din punct de vedere economic, cât şi din cel al nevoilor de îngrijire medicală, prin urmare, prevenţia prin vaccinare este deosebit de importantă şi nu trebuie neglijată, mai ales în contextul pandemic actual. În Europa, în absenţa vaccinării antigripale ar exista încă 22,3 milioane de cazuri de gripă, 6,2 milioane vizite de asistenţă medicală primară şi 3,5 milioane de internări în spitale.

Putem explica de ce persoanele care fac vaccinul împotriva Covid-19 nu sunt protejate şi împotriva gripei?

Vaccinul gripal este special formulat pentru a ne proteja împotriva infecţiei cu tulpinile virusului gripal care circulă in fiecare sezon. Nu protejează împotriva infecţiei cu virusul SARS-CoV-2. La fel cum vaccinurile împotriva COVID-19 au fost special dezvoltate pentru a ne proteja împotriva virusului SARS-CoV-2 şi nu a virusului gripal. Deci, cele două vaccinuri nu se pot substitui.

Ce durată trebuie să existe între efectuarea celor două vaccinuri?

Conform recomandărilor actuale, între administrarea celor 2 vaccinuri, gripal şi împotriva COVID ar trebui să existe un interval de cel puţin două săptămâni. Este recomandat ca vaccinul gripal să fie administrat înaintea debutului unui nou sezon gripal, pentru ca sistemului imunitar să dezvolte nivelul corespunzator de anticorpi specifici.

Care este perioada optimă pentru vaccinarea antigripală?

Ideal este ca vaccinul să fie administrat înainte de debutul sezonului gripal, ştiind ca sunt necesare cam doua săptămâni pentru dezvoltarea unui titru de anticorpi protectori corespunzători. În România, lunile octombrie şi noiembrie ar fi recomandate pentru administrarea vaccinului gripal. Chiar şi mai târziu, vaccinarea aduce beneficii. Vaccinarea mai timpurie, în august, de exemplu, se asociază cu o protecţie mai mică spre sfârşitul sezonului gripal, mai ales la vârstnici.

Ce mesaj vreţi să le transmiteţi cititorilor pentru a înţelege mai clar importanţa vaccinării?

Vaccinarea rămâne în continuare de departe cea mai bună metodă de protecţie împotriva unor boli ce pot ameninţa viaţa. Însă, în ciuda valorii recunoscute a vaccinurilor precum şi a impactului lor favorabil, atât social cât şi economic, ele rămân insuficient utilizate, din cauza temerilor populaţiei cu privire la efectele adverse şi a accesului dificil la vaccinuri si vaccinare. Pentru că vaccinurile sunt eficiente, de cele mai multe ori uităm de riscul contractării bolilor infecţioase prevenibile prin vaccinare. Este un moment bun sa atragem atenţia asupra importanţei vaccinării pe tot parcursul vieţii si beneficiile acesteia atât pentru noi, ca indivizi, cât şi pentru societate.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

7 Comentarii

Adrian Panaitescu
7.05.2021, 11:42:22

Ok, dar noi ne ferim de covid cu 7% mortalitate nu de gripa cu 0.05% mortalitate.

-12 (14 voturi)
defu gabi
7.05.2021, 12:24:07

Asta poate vrea sa purtam masca si pentru miopie sau dureri de sale...

-7 (15 voturi)
Zürich
7.05.2021, 12:46:07

Vrea sa mai vanda si aia cu vaccinurile gripale cate ceva

-7 (15 voturi)
Amdo Odma
7.05.2021, 11:54:18

Concluzia: masca pana la moarte!

-10 (16 voturi)
A.S.
7.05.2021, 14:46:37

Virusurile gripale s-au mai "domesticit" de cand tot interactionam cu ele, n-ar trebui sa ne afecteze foarte tare. Pe de alta parte intr-adevar, dupa atatea luni cu masca la gura imunitatea noastra naturala ar putea sa mai scada. Problema este ca avand extrem de putine cazuri de gripa, acum va fi extrem de greu de estimat / extrapolat ce tulpini de gripa ne vor afecta in toamna.

+9 (11 voturi)

Vezi toate comentariile (7)

Modifică Setările