Experiment: cum se comportă oamenii cu un bolnav de Parkinson în România. Majoritatea îl ignoră sau cred că e beat

O analiză realizată în cadrul campaniei Grădina cu Speranţe, desfăşurată de către Asociaţia de Luptă împotriva Bolii Parkinson în parteneriat cu Societatea Română de Neurologie, arată că doar 5% dintre români sunt dispuşi să acorde o mână de ajutor bolnavilor de Parkinson.

Rezultatele au fost obţinute în urma unei campanii desfăşurate în perioada 8-16 aprilie 2015, la nivel naţional, în 6 oraşe: Bucureşti, Cluj, Iaşi, Oradea, Timişoara şi Târgu-Mureş.

În cadrul campaniei au avut loc evenimente locale desfăşurate în fiecare dintre cele 6 oraşe, în care trecătorii au fost puşi în situaţia de a ajuta un „bolnav de Parkinson“ cu semne evidente de boală. Un actor a simulat simptomele bolii Parkinson, ajungând în situatii dificile, în care avea nevoie de ajutor, testând astfel empatia trecătorilor.

O majoritate covârşitoare, de aproape 90% dintre trecători, a privit indiferentă situaţia şi a ales să îşi continue rutina zilnică.

„Povara bolii pentru un pacient cu boala Parkinson este de multe ori foarte grea. Pe lângă problemele de sănătate create de această afecţiune cronică neurodegenerativă, acesta trebuie să înfrunte zi de zi discriminarea şi indiferenţa celor din jur. Barometrul compasiunii românilor pentru bolnavii de Parkinson este de fapt o «radiografie» bazată pe cifre şi imagini concrete a realităţii sociale cu care se confruntă bolnavii zi de zi. Asociaţia de Luptă împotriva Bolii Parkinson a organizat această serie de evenimente pentru a trage un semnal de alarmă la nivelul întregii societăţi”, spune Dan Raican, Preşedintele Asociaţiei de Luptă împotriva Bolii Parkinson şi bolnav de Parkinson de peste 15 ani.

Barometrul compasiunii românilor în imagini

Dintre toate cele 6 oraşe participante în campanie, capitala s-a dovedit a fi cea mai empatică: peste 7% dintre trecători s-au oprit să ajute, în timp ce doar 2% au ignorat complet suferinţele bolnavului de Parkinson. La polul opus, ieşenii s-au dovedit cei mai nepăsători, peste 20% dintre persoane fiind absolut indiferente.

Analizând fiecare oraş în parte, rezultatele sunt următoarele:

• Bucureşti: peste 1200 de persoane expuse mesajelor campaniei, din care 7% au întins o mână de ajutor, 2% au ignorat bolnavul, iar 91% au fost indiferenţi  
• Cluj: din peste 1000 de persoane expuse mesajelor campaniei, aproape 5% au ajutat bolnavul, 1% au ignorat problema, iar 96% au fost indiferenţi  
• Iaşi: peste 1000 de persoane au fost implicate în campanie, dintre care mai puţin de 5% au ajutat, 20% au ignorat problema, iar restul de 75% au fost indiferenţi  
• La Timişoara au fost aproximativ 800 de persoane expuse mesajelor campaniei, sub 5% au ajutat, aproximativ 2% au ignorat, iar 93% au fost indiferenţi  
• Pentru Oradea şi Târgu-Mureş situaţia a fost similară: aproximativ 500 de persoane în fiecare oraş, din care 5% au ajutat, aproape 3% au ignorat, iar restul de 92% au fost indiferenţi

Principalele motive pentru care majoritatea persoanelor a ignorat bolnavul de Parkinson au fost lipsa de informare cu privire la gravitatea acestei boli şi confundarea simptomatologiei cu starea de ebrietate. În plus, femeile s-au dovedit reticente în a ajuta un bărbat, tinerii s-au amuzat de situaţiile în care era pus bolnavul de Parkinson, iar grupurile de mai mari dimensiuni au avut o viteză de reacţie mai întarziată.

“Boala Parkinson constituie unul dintre domeniile din neurologie care în ultimii 20 ani au înregistrat o dezvoltare în cunoaştere fără precedent. Prin consecinţele pe care le are asupra stării de sănătate generale a pacienţilor, asupra vieţii cotidiene a acestora, dar şi prin impactul asupra familiilor, boala Parkinson reprezintă o prioritate pentru societate şi sistemul medical, în încercarea de a îmbunătăţi calitatea vieţii acestor pacienţi şi a-i reinsera în societate”, declară Prof. Dr. Ovidiu Băjenaru, Preşedinte de Onoare al Societăţii de Neurologie din România.

Boala Parkinson are un impact major atât pentru pacient, cât şi pentru familie

Într-un studiu realizat pe un grup de aparţinători cu vârste cuprinse între 39 – 77 de ani, 42% dintre respondenţi au declarat că starea lor de sănătate a avut de suferit, 25% consideră că s-a deteriorat calitatea mariajului, iar 65% au declarat că viaţa lor socială a avut de suferit.

La nivel mondial sunt diagnosticaţi peste 6,4 milioane de pacienţi cu boala Parkinson, estimându-se că numărul acestora va ajunge la 9,3 milioane până în 2030. Prima descriere a bolii Parkinson a fost realizată în 1817 de Dr. James Parkinson, dar afecţiuni similare în simptomatologie sunt menţionate în China şi India încă din antichitate, iar Leonardo Da Vinci a amintit în scrierile sale persoane care sufereau de simptome similare cu cele ale bolii Parkinson.

Printre personalităţile cu boala Parkinson se numără şi: Muhammad Ali, Michael J. Fox, Linda Ronstadt, Johnny Cash, Salvador Dali, Papa Ioan Paul al II-lea sau Robin Williams.  

Boala Parkinson afectează 72.000 de români

Boala Parkinson este cea de-a doua afecţiune neurologică degenerativă ca frecvenţă. În acest moment este estimat la nivel naţional un număr de peste 72.000 pacienţi diagnosticaţi cu acestă boală.

Boala Parkinson este o boală degenerativă cauzată de distrugerea progresivă a neuronilor care produc dopamina (substanţa neurotransmiţătoare responsabilă de capacitatea organismului de a-şi controla mişcările). În boala Parkinson, se consideră că simptomele devin manifeste atunci când nivelul dopaminei din creier scade cu mai mult de 50% faţă de valorile normale.

Principalele simptome ale bolii Parkinson

Cel mai adesea primele simptome ale bolii Parkinson apar în intervalul de vârstă  50 -70 de ani. În ultimii ani, s-a observat o scădere a vârstei la care este diagnosticată, una din 20 de persoane prezentând simptome în jurul vârstei de 40 de ani.

Principalele simptome ale bolii Parkinson sunt cele motorii:

- Tremor: tremuratul necontrolabil al mâinii, braţului, picioarelor sau bărbiei. Tremorul se diminuează pe măsură ce zona afectată este implicată în mişcări active şi dispare complet în timpul somnului.

- Rigiditate musculară: rigiditatea provoacă dureri musculare, blocaje posturale.

- Bradikinezia (mişcări lente).

- Mersul poate deveni şovăitor, limitat la paşi mici şi repezi, urcarea scărilor sau ridicarea de pe scaun/din pat necesitând un efort adiţional. De asemenea, apare şi atitudinea “îngheţată” - incapacitatea de a face orice mişcare.

- Pierderea echilibrului şi a coordonării: alternanţa sau dispariţia reflexelor care ajustează poziţia corpului.

Alături de acestea pot apărea şi simptome non-motorii (oboseală, durere, exces de salivaţie, probleme de vorbire, constipaţie, tulburări de somn, incontinenţă urinară), simptome de ordin neuropsihologic, prezente la mulţi dintre pacienţi (depresie, anxietate, confuzie, apatie) şi simptome cognitive (afectarea memoriei, a atenţiei, dificultăţi în luarea deciziilor).

Depistarea cât mai timpurie a bolii Parkinson, vizitele la medicul neurolog şi urmarea tratamentului recomandat de acesta, conform fiecărui stadiu al bolii, îmbunătăţesc calitatea vieţii pacientului.
În funcţie de modul în care este afectat pacientul, au fost identificate şase stadii de evoluţie a bolii Parkinson, conform stadializării Braak din 2003.

Grădina cu Speranţe este o campanie iniţiată de Asociaţia de Luptă împotriva Bolii Parkinson în parteneriat cu Societatea Română de Neurologie şi Abbvie Romania, pentru marcarea lunii de conştientizare pentru boala Parkinson. Barometrul compasiunii românilor pentru bolnavii de Parkinson este cea de-a doua activare a campaniei, după Covorul de lalele din Centrul Vechi al Bucureştiului.