Ghidurile terapeutice protejează pacienţii

Medicii sunt obligaţi să respecte ghidurile în administrarea tratamentului

Pe baza lor, Colegiul Medicilor din România poate analiza mai uşor corectitudinea actului medical în cazul unei acuzaţii de malpraxis. Anul trecut, Ministerul Sănătăţii Publice a aprobat 12 ghiduri de practică medicală ce reglementează diagnosticul şi tratamentul celor mai frecvente boli.

În majoritatea ţărilor din Europa există şi funcţionează de mai mult timp ghiduri terapeutice care cuprind două capitole: un protocol pentru managementul pacientului, ce include şi un set de reguli de punere a diagnosticului, şi un protocol terapeutic propriu-zis.

Aceste ghiduri au beneficii duble. În primul rând, oferă medicilor o orientare în ceea ce priveşte punerea unui diagnostic şi administrarea unui anumit tratament. În al doilea rând, ghidurile oferă pacienţilor siguranţa unui act medical de calitate.

Standarde de tratament în anumite boli

Primele ghiduri au fost realizate în România în 2007 şi prevăd reglementarea tratamentului afecţiunilor din domeniul obstetrică-ginecologie. Anul trecut, în Monitorul Oficial din 3 septembrie a fost publicat ordinul prin care Minsiterul Sănătăţii Publice a mai aprobat încă 12 ghiduri de practică medicală.

Acestea reglementează managementul, diagnosticul şi tratamentul bolilor cerebro-vasculare, anginei pectorale stabile, sindroamelor coronariene acute, infarctului miocardic, hipertensiunii arteriale, bolilor pulmonare cronice, bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC) şi diabetului zaharat. De asemenea, au fost elaborate ghiduri pentru patru forme de cancer, şi anume pentru cancerul colorectal, de col uterin, de sân şi de prostată.

„Chiar şi aşa, procentul ghidurilor terapeutice este încă foarte mic. Ar trebui realizate astfel de ghiduri şi protocoale pentru toate specialităţile medicale. Acestea oferă direcţii clare medicilor, dar şi un set de standarde după care poate fi judecat un caz de malpraxis. În plus, pacientul este asigurat că tratamentul său respectă standardele europene", este de părere Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor.

În vigoare de la începutul anului

Pe baza ghidurilor, de la 31 decembrie 2009, fiecare unitate sanitară din ţară trebuia să elaboreze protocoale terapeutice care stau la baza încheierii contractului de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate judeţene şi cu cea a municipiului Bucureşti.

„Ministerul Sănătăţii a făcut actul cadru, adică ghidurile de practică medicală, dar fiecare spital trebuie să aplice regulile în funcţie de necesităţile lui. De exemplu, un spital din Bucureşti are altă aparatură şi alt număr de medici faţă de o unitate sanitară din provincie", explică Oana Grigore, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii.

Pentru a se asigura că toate spitalele au aplicat protocoale terapeutice în funcţie de ghiduri, Direcţiile de Sănătate Publică fac controale periodice. „În prezent sunt în lucru ghiduri terapeutice pentru încă o serie de specialităţi", precizează Oana Grigore.

Respectă standardele europene

„Ghidurile realizate la noi în ţară sunt aplicaţii aproape mot a mot a celor care funcţionează de ani buni în restul Europei", afirmă profesorul doctor Dan Gaiţă, coordonatorul Programului Naţional de Prevenţie Cardiovasculară. Există însă şi opinii conform cărora la realizarea ghidurilor ar trebui să se ţină cont de particularităţile ţării noastre.

„Tentativa de a traduce un protocol din altă ţară este neproductivă. Nu cred că va creşte astfel calitatea actului medical", susţine profesorul doctor Vasile Astărăstoaie, preşedintele Colegiului Medicilor din România.