Greşeli frecvente în tratarea gripei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Automedicaţia este cea mai frecventă greşeală în tratarea infecţiilor virale
Automedicaţia este cea mai frecventă greşeală în tratarea infecţiilor virale

Deşi este una dintre bolile tot mai des întâlnite în sezonul rece, foarte multe persoane încă tratează gripa „după ureche“.

Temperaturile scăzute din perioada noiembrie-martie creează un teren prielnic pentru infecţiile gripale, adesea manifestate prin febră, nas înfundat, frisoanele, dureri de cap şi musculare. Însă, multe dintre simptome le întâlnim şi în cazul răcelii.

Citeşte şi:
Gripa sezonieră face tot mai multe victime de la an la an

Specialiştii atrag atenţia că multe persoane nu pot aprecia corect severitatea bolii şi nici dacă suferă sau nu de gripă. Din acest motiv, stabilirea diagnosticului trebuie făcută de medicul de familie, potrivit medicului infecţionist Simin-Aysel Florescu de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş" din Bucureşti.

„Viroza din gripă este mai agresivă, cu simptome mai zgomotoase, pe când banala şi comuna răceală este caracterizată de o intensitate mai mică a semnelor care însoţesc afecţiunea", afirmă medicul de familie Radu Leon George de la Clinica Leomedica.

Antibioticele, o alegere eronată

Multe persoane combină, în mod greşit, tratamentele specifice gripei şi răcelii, pentru că diferenţele dintre cele două boli scapă majorităţii. Totodată, mulţi aleg să se trateze acasă, „după ureche", în loc să se adreseze medicului de familie. „Cea mai frecventă greşeală în tratarea gripei este automedicaţia şi, mai ales, medicaţia greşită", atrage atenţia specialistul.

Administrarea antibioticelor este prima alegere eronată. Gripa, fiind produsă de o infecţie cauzată de virusul gripal A sau B, nu răspunde la antibiotice, ci la antivirale. „Antibioticele nu numai că nu ajută, ci dimpotrivă, virusurile pot căpăta rezistenţă la tratament", precizează medicul Radu Leon George. Există însă o situaţie în care administrarea antibioticelor este permisă. Potrivit specialistului, acestea sunt recomandate doar dacă viroza este însoţită de o infecţie bacteriană la nivelul sinusurilor, al gâtului şi al urechilor.

Nu toate infecţiile necesită antivirale

Tratamentul corect al gripei vizează doar atenuarea simptomelor. Medicamentele recomandate unui bolnav cu gripă sunt antiviralele, care scad cu o zi durata de evoluţie a simptomelor dacă sunt administrate din a doua zi a bolii. Totodată, antiviralele reduc riscul de complicaţii produse de infecţia gripală, fiind recomandate şi persoanelor cu boli cronice. Necesitatea antiviralelor trebuie, însă, stabilită de la pacient, la pacient, de către medicul specialist. „Nu toate formele obişnuite de gripă au nevoie de antivirale. În mod normal, formele medii ale bolii nu ar trebui tratate antiviral. În cazul lor se recomandă nişte tratamente obişnuite pentru atenuarea simptomelor, izolare la domiciliu şi un regim igieno-dietetic", afirmă medicul primar de boli infecţioase Simin-Aysel Florescu.

Atenţie la dozaj!

Medicamentele care atenuează durerile şi febra sunt la îndemâna majorităţii bolnavilor. Printre ele se numără antipireticele, adică paracetamolul, care ajută la scăderea temperaturii corporale, dacă este administrat corect. Atenţie însă la dozaj! „Persoanele care suferă de ciroză sau de altă afecţiune hepatică severă nu au voie să apeleze la paracetamol, decât în situaţii foarte rare. O concentraţie mare poate provoca hepatită toxică, insuficienţă hepatică şi chiar deces", avertizează doctorul Radu Leon George.

În caz de febră ridicată, se poate folosi algocalmin. Dacă febra persistă şi apar şi convulsii, bolnavul trebuie dus la spital unde i se va administra diazepam intravenos.

Gripa apare, deseori, la persoane cu sistemul imunitar slăbit, motiv pentru care creşterea imunităţii este esenţială pentru tratarea gripei şi pentru prevenirea unei infecţii viitoare. Pentru întărirea sistemului imunitar şi atenuarea simptomelor, specialistul Radu Leon George recomandă administrarea de vitamina C, echinacea, oscillococcinum, ceaiuri, aspirină, antiimflamatoare, polivitamine şi poliminerale. Pentru eliminarea secreţiilor bronşice se foloseşte ambroxol sau acetilcisteină, iar pentru tusea seacă sunt indicate oxeladina sau dextrometorfanul.

Există şi contraindicaţii

Medicaţia trebuie prescrisă ţinând cont de istoricul medical al fiecărui bolnav. Spre exemplu, „persoanele care au ulcer sau gastrită ar trebui să evite aspirina şi antiimflamatoarele nesteroidiene, precum diclofenac şi etoricoxib. Totodată, persoanele cu insuficienţă respiratorie trebuie să evite antitusivele. Cei care suferă de insuficienţă renală trebuie să fie foarte atenţi când iau antibiotice", explică doctorul Radu Leon George.

Specialistul aminteşte şi de tratamentele naturiste, printre care se numără echinaceea, administrată sub formă de suplimente orale sau ceai, cataplasmele, sauna, medicaţia homeopată, dar şi alte produse fitoterapeutice, precum uleiul de chimen.

Pentru asimilarea tuturor medicamentelor şi adjuvantelor în tratament, bolnavul trebuie să bea multe lichide, cel puţin doi litri pe zi. Supele şi ceaiurile calde contribuie, la rândul lor, la îmbunătăţirea stării de sănătate a pacientului.



Citiţi mâine în „Adevărul Weekend Sănătate"!

- Dosar: Gripa dă târcoale. Te vaccinezi?
- Reportaj: Lupta împotriva cancerului de sân are sorţi de izbândă!
- Ştiinţă: Inovaţii în monitorizarea şi în tratamentul bolilor de inimă
- Cum ne poate afecta munca în ture organismul
- Remedii fel şi fel cu varză
- 5 aliaţi ai celor cu probleme hepatice
- Avantajele şi dezavantajele consumului de carne roşie
- Mierea îţi întreţine frumuseţea
*Se distribuie gratuit doar împreună cu ziarul „Weekend Adevărul"

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite