Inhalosedarea, metoda care «adoarme» frica de dentist

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pentru persoanele anxioase, care amână intervenţiile stomatologice de frica seringii sau a frezei, există varianta sedării cu protoxid de azot. Adică cu gaz ilariant. Efectul lui este de relaxare şi, deci, de mai bună cooperare cu medicul.

Jumătate din populaţie recunoaşte că se teme să meargă la dentist. Evitarea cabinetului medical duce la agravarea unor probleme uşor tratabile, iar acest lucru este cu atât mai problematic în cazul copiilor. De altfel, principalul motiv pentru care dinţii temporari sunt insuficient trataţi îl reprezintă atitudinea necooperantă a copiilor. În acest punct intervine inhalosedarea cu „aer magic": ea induce pacientului o stare de bine, de relaxare şi, uneori, chiar de euforie.

Introdusă în programa universitară americană în anii '60, inhalosedarea este folosită la această oră în SUA de 90% din pedodonţi, adică tocmai de stomatologii care lucrează cu copii şi care au o misiune atât de delicată.

Doza de gaz şi reacţia pacientului, atent urmărite

Metoda presupune administrarea de protoxid de azot (N2O) amestecat cu oxigen prin intermediul unei măşti conectate la un aparat şi fixată etanş la nivelul nasului. Persoana care urmează să fie inhalosedată este aşezată în poziţie culcată sau semiculcată, iar medicul îi monitorizează concentraţia în oxigen cu ajutorul unui pulsoximetru (dispozitiv care „prinde" în cârlig degetul arătător). Doza de gaz ilariant creşte treptat, uneori fiind suficientă o concentraţie de 20% pentru a induce relaxarea. Pacientul se simte bine, uneori este chiar euforic, iar în tot acest timp, pulsul, tensiunea arterială, rata respiraţiilor, reflexele şi pupilele sunt normale.

La jumătatea secolului al XIX-lea, când s-a folosit pentru prima dată, inhalosedarea se făcea cu protoxid de azot la concentraţie de 100%, astfel că medicul era obligat să întrerupă din când în când tratamentul pentru ca pacientul să ia câte o „gură" de aer proaspăt. Acum, aparatele sunt setate astfel încât să nu poată „coborî" concentraţia de oxigen sub 30%, iar unele se opresc chiar la 50%. Astfel, intervenţia terapeutică poate să dureze şi până la 30 de minute, timp în care pacientul rămâne conştient şi poate să comunice cu medicul. De fapt, unul dintre meritele tehnicii este că persoana de pe scaunul stomatologic pierde noţiunea timpului şi astfel stomatologul poate să trateze cariile fără întrerupere.

Nu lasă urme în organism

Deşi are şi efect antalgic, inhalosedarea nu ţine loc de anestezie, dacă amploarea tratamentului o impune. Din momentul în care se induce sedarea (două-trei minute), pacientului i se administrează şi anestezic. Iar la finalul intervenţiei, este nevoie de cel mult cinci minute pentru ca pacientul să iasă de sub efectul gazului. Aceasta pentru că protoxidul de azot se elimină în proporţie de 99% prin acelaşi loc pe unde a pătruns în organism, adică prin plămâni.

Fiind un gaz inert, care nu se leagă de componentele sangvine, el nu este captat de ţesuturi (muşchi, oase, ţesut adipos) şi nu se metabolizează la nivel hepatic sau renal. O cantitate extrem de mică trece prin schimb de substanţe la nivelul tractului gastro-intestinal şi se elimină la acest nivel. Este singura modalitate de sedare lipsită de efecte pe termen lung. După terminarea procedurii, pacientul va simţi doar o stare de prospeţime, nefiindu-i afectată capacitatea de concentrare şi de coordonare.

Nu se face în caz de infecţii respiratorii

Pentru a-şi face efectul, gazul ilariant are nevoie de căi aeriene libere. Cu alte cuvinte, metoda este ineficace la pacienţii care respiră pe gură, fie din cauza unor infecţii respiratorii acute (răceli care duc la înfundarea nasului), fie pe fondul polipilor sau amigdalelor voluminoase. Metoda este contraindicată şi persoanelor care suferă de otite medii sau de sinuzite, afecţiuni care duc la creşterea presiunii intracraniene. Aceasta pentru că N2O trece mai uşor decât azotul în cavităţile aeriene ale corpului, inclusiv în sinusurile cerebrale, şi pune presiune mai mare pe pereţii acestora. Astfel apar simptome precum durerile de cap, ameţeala, greaţa şi vărsăturile. 

De altfel, părinţii sunt instruiţi în ceea ce priveşte o pregătire minimă a copilului înainte de inhalosedare. Cel mic nu trebuie să consume alimente sau lichide cu două ore înainte de procedură şi nici sirop de tuse sau tincturi, care conţin alcool, cu 24 de ore înainte. Este foarte important ca medicul să explice toate aceste aspecte părinţilor, inclusiv aspectul legat de partea financiară, o astfel de metodă putând costa de la 100-200 de lei, până la 100 de euro, în funcţie de cantitatea necesară de gaz. Alte contraindicaţii le reprezintă extremele de vârstă (copiii sub 3 ani şi adulţii de peste 80 de ani), precum şi persoanele care suferă de unele tulburări de personalitate sau de afecţiuni psihiatrice.

Dacă ţi-a plăcut ştirea, dă-ne LIKE pe Facebook AICI

Alte utilizări medicale ale protoxidului de azot

Metoda este folosită şi în alte situaţii care implică durere şi anxietate. Astfel, medicii apelează la inhalosedare şi în cazul persoanelor care trebuie să-şi facă o colonoscopie sau un examen de imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM), dar şi în cazul unor intervenţii din sfera obstetrică-ginecologie. Şi pediatrii, oftalmologii şi medicii de pe ambulanţă folosesc inhalosedarea pentru pacienţii lor.

Specialistul nostru

Beatrice Pop
medic stomatologie generală Bucureşti
Telefon: 0723.726.125

Inhalosedarea contribuie semnificativ la tratarea în special a pacienţilor anxioşi, reducând astfel stresul pe care o parte dintre ei îl resimt încă din momentul în care îşi fac o programare. Se poate considera aproape „idealul" în ceea ce priveşte tehnicile de sedare farmaceutice. Profunzimea sedării conştiente este controlată şi poate fi modificată în orice moment, ceea ce oferă medicului un control eficient. Prezintă un mare avantaj pentru pacienţii ambulatori, care pot părăsi cabinetul stomatologic la puţin timp după terminarea tratamentului şi pot să-şi reia activităţile cotidiene. Pentru anumite tratamente stomatologice, inhalosedarea poate înlocui anestezia locală, datorită calităţii analgezice a protoxidului de azot.

Statistică

În Statele Unite ale Americii, metoda este folosită de 90% din pedodonţi (stomatologii de copii).

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite