Insuficienţa cardiacă «se citeşte» de timpuriu în sânge

Un test de sânge ar putea depista riscul de insuficienţă cardiacă mai devreme cu 15 ani de instalarea bolii, semnalând suferinţa miocardului și necesitatea începerii unor tratamente specifice.

Cercetătorii americani de la Universitatea din Maryland au descoperit că o componentă a miocardului, numită troponina T-cardiac-specifică, poate fi folosită ca marker pentru a stabili riscul de insuficienţă cardiacă. Potrivit specialiştilor, această predispoziţie va putea fi depistată printr-un simplu test de sânge cu 15 ani înainte de instalarea bolii.

Troponinele sunt proteine care intră în alcătuirea muşchilor din tot corpul, dar troponina T-cardiac-specifică (cTnT) se găseşte doar în miocard. Atunci când fibrele musculare suferă leziuni, mici fragmente din structura lor intră în sânge, inclusiv troponinele. Este şi motivul pentru care măsurarea nivelului de  cTnT se face pentru diagnosticarea infarctului miocardic acut, această proteină­ ­eliberându-se masiv din mușchiul necrozat. Potrivit specialiștilor, detectarea unor niveluri de 10 ori mai mici de cTnT în sânge ar permite depistarea în faze timpurii a unor boli cardiace care fac ca muşchiul inimii să nu-şi mai îndeplinească funcţia optim. Iar aceste boli duc la insuficiență cardiacă.  

Boala slăbeşte muşchiul inimii

Insuficienţa cardiacă este o boală evolutivă în care inima nu poate să pompeze suficient sânge pentru nevoile organismului. Afecţiunea se poate instala lent şi insidios, fără simptome alarmante, sau brusc, în urma unui infarct miocardic, care lasă muşchiul inimii cu zone „moarte", nefuncţionale. Hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, afecţiunile valvulare şi fumatul sunt condiţii care, în timp, duc la apariţia bolii.

Afectează frecvent jumătatea stângă a inimii, ducând la pomparea unei cantităţi insuficiente de sânge în aortă, cu stagnarea sângelui în ventriculul stâng, apoi în atriul stâng, în venele pulmonare care se varsă în acesta şi,  respectiv, în plămâni. Capacitatea inimii de a pompa sânge se evaluează şi cu ajutorul ecografiei cardiace. Investigaţia măsoară capacitatea ventriculului stâng de a pompa sânge în aortă.

 Indicator, nivelul unor proteine

Cercetătorii de la Universitatea din Maryland au analizat 4.000 de persoane incluse într-un studiu despre sănătatea cardiacă desfăşurat pe o perioadă de 12 ani. Ei au urmărit mai ales persoanele cu vârste de peste 65 de ani, care nu prezentau simptome de insuficienţă cardiacă la data începerii studiului. „Cu cât nivelul de troponină T măsurat în sânge a fost mai mare, cu atât riscul persoanei respective de a dezvolta insuficienţă cardiacă sau de a deceda din cauze cardiovasculare în următorii 10-15 ani a fost mai mare", a concluzionat coordonatorul studiului, profesorul Christopher de Fillippi.

Totuşi, unii cercetători sunt sceptici în ceea ce priveşte utilitatea acestui test, insuficienţa cardiacă şi cardiopatia ischemică fiind influenţate de multiple condiţii, printre care funcţia rinichiului, nivelul colesterolului sau nivelul proteinelor inflamatorii în sânge (proteina C-reactivă). Studiile suplimentare vor verifica eficiența folosirii acestui test ca marker incipient al bolii. 

Cum se monitorizează boala acum

În momentul de faţă, prognosticul insuficienţei cardiace se stabileşte cu ajutorul unui test care măsoară nivelul sangvin de peptid natriuretic. Mai exact, este vorba de peptidul natriuretic de tip B, BNP. Această substanţă este eliberată din miocardul supus unui stres. Testul evaluează şi răspunsul insuficienţei cardiace la tratament.

Specialistul nostru
Dr. Cristina Căldăraru
medic specialist cardiolog

Toate bolile cardiovasculare duc, mai devreme sau mai târziu, la apariţia insuficienţei cardiace. Încă nu s-a găsit un test specific care să depisteze precoce apariţia acestor boli, deși există teste care sugerează severitatea lor și răspunsul la tratament. În ceea ce priveşte troponina T, ea se foloseşte în momentul de faţă la detectarea apariţiei infarctului miocardic, iar mici creşteri ale nivelului ei pot avea și alte cauze, mai ales după 65 de ani. De aceea, cel mai eficient mod de prevenire a bolilor cardiovasculare rămâne controlul factorilor de risc: renunţarea la fumat, scăderea ponderală, controlul nivelului de colesterol și al valorilor tensionale etc.

Condiție: Eficienţa tratamentului insuficienţei cardiace depinde de stadiul în care se depistează boala.