INTERVIU Dr. Andreea Tohănean, medic neurolog: „Riscul ca tinerii să sufere un AVC a crescut îngrijorător în ultimii ani“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Andreea Tohănean, medic neurolog
Andreea Tohănean, medic neurolog

Dr. Andreea Tohănean, medic neurolog în cadrul Spitalului Clinic Sanador, vorbeşte despre principalii factori de risc care pot declanşa un accident vascular cerebral (AVC) şi avertizează că numărul cazurilor înregistrate în rândul tinerilor este pe o pantă ascendent.

România este pe locul doi în Europa la rata mortalităţii şi a dizabilităţilor provocate de accidente vasculare cerebrale. În 2019, statisticile arătau că, anual, în ţara noastră se înregistrează 61.500 de AVC-uri, cele mai multe dintre ele, respectiv 55.000, fiind accidente ischemice. Dr. Andreea Tohănean, medic specialist în neurologie la Sanador, explică de ce este vital să învăţăm să recunoaştem primele semne ale unui AVC şi care sunt acestea, cum putem ţine sub control factorii declanşatori, ce tratamente avem la dispoziţie, dar şi cum ni se schimbă viaţa după un astfel de accident. De asemenea, medicul atrage atenţia că, deşi este privită mai mult ca o boală a vârstei a treia, în ultimii ani ea afectează din ce în ce mai mulţi tineri, iar printre principalele cauze sunt stilul de viaţă dezordonat, afecţiunile congenitale, consumul de droguri şi fumatul. 

„Weekend Adevărul“: Pentru început, să explicăm ce se întâmplă concret la nivelul creierului în timpul unui accident vascular cerebral.

Dr. Andreea Tohănean: Accidentul vascular cerebral presupune reducerea sau întreruperea fluxului de sânge într-o anumită regiune a creierului. Acest lucru înseamnă că ţesutul cerebral este afectat, ceea ce se traduce prin diferite deficite neurologice, în funcţie de localizarea acestuia. Aceste deficite se referă fie la slăbiciunea unui membru, fie la senzaţia de amorţeală, la tulburări de vedere sau de vorbire. Există foarte multe tipuri de manifestări.

De câte tipuri sunt accidentele vasculare cerebrale?

Ele pot fi de două tipuri. Cel mai frecvent este accidentul vascular cerebral ischemic, în care un vas responsabil de circulaţia cerebrală se înfundă prin formarea unui cheag de sânge. Mai avem şi accidentul vascular hemoragic, caz în care vasul de sânge se rupe. Accidentele cerebrale pot avea forme uşoare, cu manifestări minore, dar şi forme grave, care lasă sechele, şi, în unele cazuri, pot cauza decesul. 

Factorii declanşatori şi primele semne

Care sunt factorii care declanşează AVC-urile?

Factorii sunt multipli şi pot fi împărţiţi în două categorii: factori de risc asupra cărora putem acţiona – hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, creşterea nivelului de colesterol în sânge, obezitatea, sedentarismul, fumatul, fibrilaţia atrială – şi factori de risc nemodificabili – vârstă, sex şi rasă.

Dintre factorii de risc pe care îi putem ţine sub control, care sunt principalii trei care ne predispun la apariţia unui AVC?

Hipertensiunea arterială, diabetul zaharat şi fibrilaţia atrială.

Care ar fi acele prime semne ale unui accident vascular cerebral, de care pacientul poate nu-şi dă seama, dar pe care cei din jur le pot observa?

Este deosebit de important ca oamenii să înveţe să recunoască semnele unui accident vascular cerebral, asta ar ajuta mult, pentru că pacientul ar putea astfel să fie evaluat mai repede de medici şi poate beneficia de toate modalităţile de tratament disponibile în acest moment. Cel mai uşor de recunoscut ar fi prezenţa unei asimetrii faciale, întâmpinarea unor dificultăţi în pronunţia cuvintelor sau în înţelegerea limbajului, slăbiciunea unui membru sau coordonarea precară a acestuia, senzaţia de amorţeală la nivelul unei jumătăţi a corpului. Însă, uneori, pot apărea şi semne mai puţin specifice, cum ar fi cefaleea, adică durerea de cap, senzaţia de greaţă sau de ameţeală, vărsăturile.

Aţi amintit de tratament, puteţi detalia care ar fi acesta?

Mă refer la tromboliza intravenoasă, care are o fereastră terapeutică, adică durata de timp de la debutul simptomelor până când pacientul primeşte tratamentul, de trei până la patru ore şi jumătate. De asemenea, există şi trombectomia mecanică pentru extragerea trombului, adică a cheagului de sânge, iar această procedură are o fereastră ce se poate extinde până la 24 de ore. În orice caz, este foarte important să ne prezentăm cât mai repede la medic, mai ales că aceste modalităţi de tratament depind foarte mult de fereastra de timp. De la caz la caz, salvarea vieţii depinde de tipul şi de severitatea accidentului vascular. Unii pacienţi pot necesita chiar măsuri de susţinere a funcţiilor vitale.

Cum poate influenţa infecţia cu SARS-CoV-2 producerea unui AVC

Care este riscul ca persoanele tinere să sufere un accident vascular cerebral? Sunt acestea cazuri izolate?

Riscul a crescut îngrijorător în ultimii ani, dar la această categorie de vârstă factorii declanşatori diferă destul de mult faţă de cei clasici, întâlniţi la persoanele în vârstă. La tineri, vedem mult mai des impactul consumului de droguri, malformaţii cardiace congenitale, tulburări de coagulare. În ceea ce priveşte femeile tinere, un factor de risc este dat de asocierea fumatului cu consumul de anticoncepţionale. De asemenea, s-a observat o creştere a numărului de accidente vasculare în rândul persoanelor cu migrenă.

Presa străină a scris că tinerii sunt predispuşi să sufere un accident vascular cerebral după infectarea cu SARS-CoV-2. Cât adevăr este în această afirmaţie? S-au făcut studii în acest sens?

Există un studiu recent, realizat de specialiştii Spitalului Mount Sinai West din New York, în care este prezentat cazul a cinci persoane tinere, cu vârste sub 50 de ani, confirmate cu COVID-19 şi care au suferit accidente vasculare cerebrale. Au mai fost raportate astfel de cazuri, însă, în general, persoanele erau în vârstă şi aveau şi alte afecţiuni asociate. Acest lucru sugerează că, în anumite cazuri, această infecţie cu SARS-CoV-2 poate favoriza o tulburare a coagulării sângelui chiar şi la persoane tinere şi că acestea ar putea beneficia de introducerea timpurie a tratamentului cu anticoagulant, lucru care se şi studiază în prezent. Însă este nevoie de studii pe un lot mult mai mare de pacienţi pentru a ne asigura de asocierea dintre infecţia cu SARS-CoV-2 şi dezvoltarea unui AVC şi pentru a putea spune dacă tratamentul precoce cu anticoagulant este eficient şi în ce doză ar trebui administrat.

Stilul de viaţă nesănătos atârnă greu

Cum stăm din punctul de vedere al statisticilor privind incidenţa AVC-urilor?

În România, după infarctul miocardic, accidentul vascular reprezintă prima cauză de invaliditate şi a doua cauză de deces din cadrul bolilor cardiovasculare. Incidenţa maximă a acestei afecţiuni apare după vârsta de 65 de ani, în proporţie de aproximativ 75%. La persoanele tinere, cele care au sub 40 de ani, riscul este în jur de 10% din totalul cazurilor de accidente vasculare. Recuperarea deficitului la pacienţii vârstnici este mai dificilă decât la pacienţii tineri. Un studiu recent, intitulat „The Burden of Stroke in Europe“/ „Povara accidentului vascular cerebral în Europa“, arată că incidenţa AVC-ului în România este cauzată, în principal, de stilul de viaţă nesănătos şi de controlul slab al factorilor de risc. Astfel, acest studiu ne arată că aproximativ 32% din români suferă de hipertensiune arterială, 45% au nivele crescute de colesterol, iar 30% fumează în mod regulat.

Cum se poziţionează România în raport cu celelalte ţări europene?

Ţara noastră se află pe locul doi ca număr de decese şi ca rată a dizabilităţilor provocate de accidentul vascular, iar numărul cazurilor este în creştere, deşi s-au făcut progrese semnificative în România privind tratamentul accidentului vascular şi s-au înfiinţat numeroase centre de tromboliză.

După ce am suferit un AVC, cum ne este schimbată viaţa şi, mai ales, de ce reguli trebuie să ţinem cont?

După un AVC este esenţial să respectăm tratamentul prescris de medicul curant, dar şi să avem un control adecvat al factorilor de risc: să menţinem valorile tensionale în limite normale, să controlăm nivelul colesterolului, să avem un regim alimentar echilibrat, o activitate fizică regulată, dar şi renunţarea la fumat este foarte importantă. De asemenea, pacienţii vor fi evaluaţi periodic de medicul neurolog în funcţie de particularităţile fiecăruia. Unii pacienţi, cei care rămân cu sechele după accidentul vascular, pot beneficia de şedinţe de fizioterapie, kinetoterapie şi logopedie, pentru a încerca să recuperăm cât mai mult din deficitul neurologic. Din păcate, unii pacienţi pot rămâne cu sechele care nu le vor mai permite întoarcerea în câmpul muncii, deci le va fi schimbată viaţa considerabil. De aceea, repet, este important să ne informăm cu privire la această afecţiune, să învăţăm să recunoaştem primele semne, care sunt foarte importante, şi să ne adresăm cât mai repede medicului. Astăzi, există metode eficiente de tratament, există modalităţi prin care putem reduce semnificativ complicaţiile şi putem îmbunătăţi evoluţia bolii. 

    

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite