INTERVIU Dr. Emel Nuraltay: Femeile gravide care s-au vaccinat n-au avut absolut nicio problemă în timpul sarcinii

Dr. Emel Nuraltay, şefa Secţiei Obstretică-Ginecologie din Spitalul SANADOR

Dr. Emel Nuraltay, şefa Secţiei Obstetrică-Ginecologie din Spitalul Clinic SANADOR, subliniază că femeile însărcinate n-ar trebui să se teamă de vaccinarea anti-COVID, dacă medicul le recomandă acest lucru, existând studii care atestă că gravidele imunizate n-au suferit reacţii adverse care să pună sănătatea lor sau a fătului în pericol.

Fără îndoială, este o perioadă dificilă pentru toţi, dar riscul de infectare cu noul coronavirus reprezintă un stres în plus pentru viitoarele mămici. Datele disponibile în prezent arată că SARS-CoV-2 nu trece de placentă şi nici nu ajunge în laptele matern. În plus, gravidele nu sunt mai predispuse la contractarea infecţiei, chiar dacă imunitatea acestora scade în cele nouă luni de sarcină. Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, dr. Emel Nuraltay oferă câteva sfaturi pentru femeile însărcinate, cărora le recomandă, printre altele, să se informeze corect, mai ales în ceea ce priveşte vaccinarea, să nu neglijeze controalele periodice, dar nici dieta. De asemenea, şefa Secţiei Obstetrică-Ginecologie din Spitalul Clinic SANADOR explică paşii care sunt urmaţi în cazul în care o gravidă este depistată pozitiv la testul PCR, precum şi care sunt complicaţiile ce pot apărea, dar şi cum îşi pot îngriji bebeluşul chiar dacă au COVID-19.

„Weekend Adevărul“: Doamnă doctor, care sunt principalele temeri ale viitoarelor mămici în această perioadă?
Dr. Emel Nuraltay: Teama de infectare cu SARS-CoV-2 este, desigur, cea mai mare. Însă, dacă
sunt respectate regulile, dacă sunt consiliate, gravidele pot traversa o sarcină fără riscuri din acest punct de vedere.

Ce se întâmplă, totuşi, dacă pe parcursul sarcinii contractează virusul?
Dacă în timpul sarcinii apare infecţia, care, din păcate, vedem că în valul trei este din ce în ce mai agresivă, pot apărea şi probleme legate de starea de sănătate atât a mamei, cât şi a fătului. Ştim că ultimele mutaţii ale virusului, aşa cum sunt tulpina britanică şi tulpina braziliană, pot afecta cu predilecţie femeile gravide şi, în general, tinerii. Ştim că sarcina apare când femeia este fertilă, deci ne referim la o categorie de vârstă de până în 50 de ani. Aşadar, o infectare cu SARS-CoV-2 la o gravidă în valul trei, pe care îl traversăm acum, se poate complica, poate apărea insuficienţa respiratorie, prezentă la majoritatea pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 – aproximativ 80% din cazurile de forme medii şi severe.

În ce fel este afectat fătul în cazul apariţiei insuficienţei respiratorii la gravidă?
La nivelul plămânului au loc schimburile de gaze, res-pectiv tragem oxigen şi eliminăm dioxid de carbon, iar oxigenul prezent în sânge ajunge prin placentă la făt. Dacă avem un grad de insuficienţă respiratorie, aceste schimburi vor avea de suferit şi, ca atare, în mod secundar, şi circulaţia feto-placentară va fi deficitară.

Ce se întâmplă într-o astfel de situaţie?
Situaţia în care avem de-a face cu o suferinţă fetală, iniţial incipientă, după care reală, cronică, acutizată uneori, ne obligă să extragem fătul, uneori chiar şi înainte de termen. Sigur, sunt cazuri izolate, dar este de reţinut că femeia gravidă trebuie să se protejeze suplimentar de infecţia cu SARS-CoV-2 şi, de ce nu, să discute despre vaccinare cu medicul obstetrician care-i monitorizează sarcina.

Ce complicaţii poate provoca SARS-CoV-2 la gravide

Sunt mai predispuse femeile gravide la a se îmbolnăvi de COVID-19 sau la a face forme mai grave ale bolii?
N-aş spune neapărat că sunt mai predispuse la îmbolnăvire, dar aş spune că fac forme diferite. Sunt pacienţi asimptomatici, dar destul de puţini comparativ cu cei care prezintă simptome. Gravida nu face excepţie de la acest lucru. Cu alte cuvinte, nu este mai predispusă la a face forme severe din cauza imunităţii, ci din cauza noilor mutaţii ale virusului, care afectează mai mult vârsta tânără. Însă, din punctul de vedere al statutului imunologic, oricare dintre noi ne putem infecta dacă nu avem o imunitate puternică.

Ce alte complicaţii pot apărea în cazul în care gravida are COVID-19?
În perioada în care mama prezintă simptome de insuficienţă respiratorie, pot apărea suferinţa fetală, restricţia de creştere intrauterină – adică hrănirea, vascularizarea deficitară a fătului.

În cazul femeilor testate pozitiv este recomandată naşterea prin cezariană, având în vedere eventualele probleme respiratorii ce pot apărea?
Nu există o modalitate specială de naştere dacă femeia este asimptomatică sau dacă are simptome uşoare. Desigur, dacă are o formă severă şi are şi probleme respiratorii, un travaliu nu poate fi suportat nici de mamă, nici de făt, deci opţiunea de cezariană este expresă în acest caz.

„Mama infectată poate alăpta“

Au existat multe dezbateri şi studii privind posibilitatea ca o mamă infectată să transmită virusul către făt. Există sau nu acest risc?
În timpul sarcinii, nu. Studiile au arătat că fătul nu este contaminat în timpul sarcinii. Placenta, organ implicat în nutriţia fătului, dar şi în filtrarea substanţelor toxice şi a elementelor care au greutăţi moleculare mai mari, este capabilă să filtreze şi bacterii, şi virusuri. S-a dovedit că în cazul infecţiei cu SARS-CoV-2 fătul nu este contaminat dacă mama se infectează în timpul sarcinii. Evident, contaminarea poate apărea după naştere, dacă mama nu este izolată de făt.

În cazul mamelor testate pozitiv, cum se face îngrijirea bebeluşului, ţinând cont că în primele săptămâni contactul cu mama şi alăptarea sunt foarte importante?
Există studii care arată că mama infectată cu virusul poate alăpta, dar acest fenomen trebuie să se întâmple în incinte special amenajate, iar protecţia trebuie să fie impecabilă. Deci, dacă proaspăta mamă are COVID-19, vom permite alăptarea fătului cu măsuri de protecţie extrem de precise, de corect respectate. O asistentă de neonatologie aduce nou-născutul la mamă, care stă singură într-o rezervă. Înainte de a-şi primi copilul, trebuie să-şi igienizeze mâinile, să fie afebrilă – dacă are febră, trebuie să i se administreze anterior medicaţie antipiretică, să-i scadă temperatura. Apoi, trebuie să poarte masca în mod corect şi să interacţioneze cât mai puţin cu bebeluşul, care va fi lângă ea strict cât durează alăptarea.

Revenind la temerile viitoarelor mame, ce suplimente pot lua pentru a se proteja mai bine, pentru a-şi creşte imunitatea? Există recomandări în acest sens?
Putem să facem lucruri pentru a ne proteja, pentru a preveni, însă dacă suntem, totuşi, expuşi, depinde foarte mult de cantitatea de virus cu care ne infectăm, de timpul pe care îl petrecem în prezenţa unei persoane infectate şi care nu foloseşte mască de protecţie. Pe de altă parte, în general, femeile însărcinate primesc pe parcursul sarcinii recomandări pentru suplimente. Suplimentele pe care noi le recomandăm gravidelor în general sunt preparate polivitaminice, care conţin negreşit o serie de vitamine – acid folic, vitaminele din grupa B şi vitamina C, dar şi vitamina D3 şi zinc –, iar acestea pot oferi protecţie şi asupra infecţiilor virale, dar şi asupra infecţiei cu SARS-CoV-2. Din punctul de vedere al alimentaţiei, în general nu sunt recomandate alimentele cu indice caloric mare şi indice nutriţional mic. Vedem în media, la TV nutriţionişti care ne învaţă cum, când, cât şi ce să mâncăm – aceste recomandări sunt valabile şi pentru gravide. Mai mult decât atât, gravidele trebuie să menţină un ritm de alimentaţie corect, pentru că sarcina se poate complica din pricina alimentaţiei chiar şi cu o formă de diabet, aşa-numitul diabet gestaţional, dacă, de pildă, gravida consumă foarte multe dulciuri.

Când se pot vaccina femeile însărcinate

În ce măsură este recomandată vaccinarea femeilor însărcinate?
Studiile au arătat că femeile gravide care s-au vaccinat în timpul sarcinii n-au avut absolut nicio problemă cu sarcina sau, dacă au avut probleme medicale, acestea n-au putut fi legate în mod direct de actul vaccinării. Mai mult decât atât, ca argument pozitiv aş spune că există deja câţiva nou-născuţi ale căror mame au fost vaccinate corect în timpul sarcinii şi care au anticorpi pe care i-au primit în timpul sarcinii de la mamă. Aici aş avea câteva menţiuni de făcut. M-aş îndrepta să recomand vaccinarea la gravide cu serurile de tip ARN mesager.

De ce?
Aş avea o mică reticenţă în a recomanda vaccinarea cu tipul de vaccin ce conţine virus recombinant, pentru că studiile arată, deşi într-o proporţie foarte mică, că există totuşi o perturbare a coagulării la persoanele care se vaccinează cu virusul recombinant. Ar mai fi şi o oarecare restricţie la vaccinare în primul trimestru, pentru că este momentul sarcinii în care are loc placentogeneza. Aşadar, în trimestrele al doilea şi al treilea, gravidele se pot imuniza cu vaccinurile de tip ARN mesager.

La acest lucru vă refereaţi când aţi subliniat că gravidele trebuie să se
vaccineze corect?
Se pot vaccina şi cu celălalt tip de vaccin, doar că studiile nu sunt încă suficiente nici pentru unul, nici pentru celălalt. Evenimentele hemoragice însă ne fac să fim un pic reticenţi faţă de vaccinul cu virus recombinant.

„2020 este anul cu cele mai puţine naşteri din ultimii 15-20 de ani“

Procedura de monitorizare a sarcinii s-a schimbat în pandemie?
Nu, monitorizarea sarcinii se face absolut la fel. Pacienta se prezintă la cabinet respectând măsurile de protecţie sanitară, se pot efectua analize, ecografii, la fel cum se întâmplă în mod obişnuit.
Dacă sesizăm orice problemă, sigur că monitorizarea îşi schimbă ritmul şi chemăm pacienta mai des. Din punctul de vedere al infecţiei cu SARS-CoV-2, nu avem elemente care să ne facă să ne gândim că ar putea fi o problemă. Dacă mama face o formă de COVID-19 în timpul sarcinii, trece cu bine de acest eveniment, atunci poate că monitorizarea până la naştere a fătului ar trebui să fie mai atentă, având în vedere faptul că sunt situaţii în care am sesizat un oarecare grad de restricţie de creştere la făt, dar nimic mai mult.

Au existat în această perioadă probleme privind accesul gravidelor la servicii medicale?
Problema pe care o văd eu la acest moment şi pe care o relatează şi pacientele este accesul la serviciile medicale de stat, acoperite de Casa de Asigurări. Există spitale private care au contracte cu Casa Naţională de Asigurări şi care pot oferi servicii medicale. Însă, în condiţiile în care există spitale dedicate COVID, şi în Bucureşti există patru maternităţi care primesc numai paciente
COVID, vreau să vă spun că acum este un număr mare de gravide care sunt internate, care au nevoie de asistenţă medicală pentru că au forme medii, dacă nu chiar severe, de infecţie cu SARS-CoV-2. Din discuţiile pe care le avem cu colegii noştri, pentru că suntem într-o permanentă legătură, sunt câteva maternităţi în Bucureşti pline, formele sunt severe, este un val de paciente tinere care se prezintă pentru servicii medicale legate de boala COVID-19. Asta se întâmplă de aproape o lună, de la jumătatea lunii martie, când a explodat numărul de cazuri din valul trei. Aşadar, reducându-se numărul de locuri la spitalele de stat, spitalele private preiau cumva cazurile.

Pandemia a afectat natalitatea

În ce fel sunt afectate psihic viitoarele mămici diagnosticate cu boala COVID-19?
Sarcina ar trebui să fie un eveniment fericit, care să se şi sfârşească în acest fel. Din păcate, sunt şi situaţii în care pacienta este testată, iese pozitivă la testul PCR şi dintr-odată toate planurile
se schimbă, este obligată să nască într-un alt loc şi astfel se creează un disconfort mare. E o situaţie delicată, complicată. Oricum viitoarea mămică are aşteptări, emoţii, trăiri, nelinişti, are tot felul de temeri, chiar dacă este o sarcină perfect normală. Naşterea e un eveniment care se poate complica oricând – în zece minute poate fi nevoie de virare spre operaţia de cezariană. Naşterea e un eveniment, mai ales dacă e prima, plin de necunoscut pentru femeie, iar dacă peste asta se suprapune şi un test pozitiv la COVID-19, deja lucrurile capătă o turnură care schimbă complet experienţa plăcută într-una mai puţin plăcută. Deşi absolut toată lumea, tot corpul medical îşi dă silinţa pentru ca totul să fie în regulă, situaţia este una care ar trebui să ne dea de gândit, să ne facă să ne protejăm mai bine, mai ales pe gravide, ca să poată să-şi ducă planul la bun sfârşit aşa cum îşi doresc.

Există statistici care arată că natalitatea a scăzut în pandemie. Ce ne puteţi spune despre acest fenomen?
Fără să folosesc neapărat cifre, pot să vă spun că, potrivit ultimelor statistici pe care le-am studiat, scăderea numărului de naşteri este îngrijorătoare, mai ales că venim după o perioadă – ultimii zece
ani – în care natalitatea a tot scăzut în România.

Putem indica o serie de cauze punctuale?
Cauzele sunt multiple. Acum, desigur, s-a suprapus şi pandemia, care deja durează de peste un an, care a sporit temerile, a sporit dorinţa de siguranţă, de a nu te expune situaţiilor neprevăzute, aşa cum poate păţi o gravidă. Poate şi pentru că suntem un stat ortodox, ţinem foarte mult la religie şi există şi cupluri care nu vor să conceapă până nu au o relaţie oficializată, ceea ce a fost mai dificil acum. Acestea sunt unele dintre motivele din cauza cărora asistăm, din păcate, la o scădere a numărului de naşteri faţă de anul trecut. Din ultimii 15-20 de ani, 2020 este anul cu cele mai puţine naşteri. Mai mult decât atât, a crescut şi numărul de decese. Ştim că sunt decese cauzate de COVID-19, sunt pacienţi care mor având COVID-19, mă refer la pacienţii oncologici. Însă, scăzând natalitatea şi crescând mortalitatea, suntem clar într-o situaţie în care populaţia României va scădea în următorii ani.