Medicină

articolul anterior articolul urmator

INTERVIU Dr. Teodor Buliga, chirurg: Cancerele digestive pot mima orice boală

1
20 Jun 2020 16:06:17
Autor: Alexandra Constanda
Dr. Teodor Buliga este supraspecializat în chirurgie oncologică FOTO Sanador
Dr. Teodor Buliga este supraspecializat în chirurgie oncologică FOTO Sanador

Dr. Teodor Buliga, medic primar chirurgie generală şi oncologică în cadrul Spitalului Clinic Sanador, explică ce înseamnă cancerul digestiv, de ce poate fi uşor de confundat cu alte boli şi care sunt factorii care predispun la apariţia acestuia.

Deşi tehnologia a evoluat şi odată cu ea şi medicina, cancerul digestiv este o afecţiune care continuă să fie greu de tratat, deoarece foarte mulţi pacienţi ajung la medic când boala este într-un stadiu avansat. Asta şi pentru că, de regulă, nu există simptome în faza incipientă. Însă dr. Teodor Buliga, medic primar chirurgie generală şi chirurgie oncologică la Sanador, subliniază că o mai mare responsabilitate în ceea ce priveşte controalele medicale ar face diferenţa. Specialistul arată că metodele de depistare ale cancerului digestiv sunt minim invazive, iar pacienţii diagnosticaţi precoce au şanse la o vindecare definitivă, atâta vreme cât urmează recomandările medicilor. Dr. Buliga explică şi când este indicat să ne facem o colonoscopie dacă avem un istoric familial de cancer digestiv, dar şi cum putem preveni apariţia bolii.

„Weekend Adevărul“: Să explicăm, mai întâi, ce înseamnă cancerul digestiv.
Dr. Teodor Buliga: Cancerul digestiv presupune o proliferare, o creştere anormală de celule, care poate avea ca localizare orice parte a tubului digestiv, începând cu faringele şi esofagul, până la nivelul canalului anal. Celulele suferă nişte modificări care le fac agresive, în sensul că ele vor creşte mai repede şi, mai mult, nu stau pe loc, fug de acolo, intră în circulaţia generală, se duc în alte organe, pe care le ocupă şi încep să consume resursele organismului în dauna celulelor normale. 
 
Este important să ştim şi că există mai multe tipuri de cancer digestiv.
Da, iar în încadrarea acestora are foarte mare importanţă localizarea: vorbim de cancer esofagian, cancer gastric, cancer de colon etc. În funcţie de celula de origine a cancerului, vorbim de mai multe tipuri histopatologice. Rezultă o sumedenie de posibile combinaţii, fiecare dintre ele cu simptomatologie, evoluţie, tratament şi soluţii terapeutice diferite. Asta pentru că fiecare segment al tubului digestiv are o anumită structură. Esofagul este mai subţire şi, în partea superioară, are un strat intern foarte asemănător cu pielea. În schimb, stomacul are un perete foarte gros şi este tapetat de celule cu proprietăţi complet diferite. 
 
Când e necesară o colonoscopie
 
Atunci putem vorbi de cauze comune ale tuturor cancerelor digestive sau fie-care tip de cancer are propriii factori declanşatori? 
Deşi este o boală ce se studiază de ceva timp şi ştim sigur că aceste celule au în comun nişte modificări genetice specifice, nu ştim încă foarte clar ce provoacă aceste modificări şi de ce aceste celule, în loc să se reproducă normal, scapă de mecanismele de control ale sistemului nostru imun, îşi modifică interiorul, nucleul, şi se transformă în nişte celule foarte agresive. Sunt incriminaţi anumiţi factori, cum ar fi consumul de alcool, de afumături, de sare, de alimente procesate. În plus, există şi dovezi că moştenirea genetica joacă un rol important. 
Dacă tatăl a avut cancer de colon la 57 de ani, atunci fiul ar trebui să-şi facă o colonoscopie de control la 47 de ani, adică vârsta avută de părinte la momentul diagnosticării minus zece ani.
Dacă avem cazuri în familie, ce este de făcut pentru a ne proteja? 
Sunt elaborate nişte protocoale în acest sens. Cineva care a avut un părinte cu cancer de colon va trebui să-şi facă o colonoscopie, deci o investigaţie foarte simplă şi care pune imediat diagnosticul. Concret, dacă tatăl a avut cancer de colon la 57 de ani, atunci fiul ar trebui să-şi facă o colonoscopie de control la 47 de ani, adică vârsta avută de părinte la momentul diagnosticării minus zece ani. În alte ţări, cele care alocă un buget mai mare pentru sănătate, aceste investigaţii sunt, practic, obligatorii şi se fac periodic, aşa cum se fac la noi analizele de sânge o dată pe an. 
 
În ceea ce priveşte alimentaţia şi stilul de viaţă, putem lua anumite măsuri?
Bineînţeles, e deja dovedit ştiinţific că activitatea fizică provoacă modificări benefice asupra întregului organism. Muşchii noştri secretă nişte substanţe care ajută foarte mult imunitatea. De fapt, cancerul apare din lupta continuă între imunitate, care încearcă să controleze, să distrugă celulele anormale, şi acţiunea conjugată a tuturor factorilor care declanşează această boală. Toţi oamenii au, la un moment dat, pe parcursul vieţii, celule tumorale în organism, doar că sistemul lor imun reuşeşte să le identifice şi să le distrugă în timp util, nepermiţând astfel să se ajungă la acest stadiu de creştere, de tumoră. Trebuie, aşadar, să respectăm nişte lucruri general valabile pentru toată lumea şi pentru toate afecţiunile: să facem mişcare, să stăm în aer liber, să consumăm produse sănătoase, să evităm consumul de zahăr, de grăsimi. 
 
Cancerele digestive, greu de depistat
 
Dincolo de genetică, există şi categorii de risc?
În mod categoric unii oameni sunt predispuşi la a face cancer. Este vorba de cei care au o alterare a imunităţii, care au o imunitate mai scăzută, cum sunt de exemplu pacienţii diabetici sau supraponderali. Stresul psihic major este adeseori menţionat de pacienţi în perioada premergătoare apariţiei bolii, probabil prin acelaşi mecanism. De asemenea, sunt predispuşi cei care consumă etanol – este o relaţie deja stabilită între consumul de alcool şi apariţia cancerului gastric sau a celui esofagian.
 
Care sunt simptomele incipiente?
Beleaua este că, de regulă, aceste boli evoluează la început asimptomatic. Ca să descopăr, de pildă, o tumoră de stomac la o dimensiune de 1 centimetru trebuie să am mult noroc sau să fiu suficient de conştient că trebuie să-mi fac periodic o endoscopie digestivă superioară. Aşa că în cele mai multe cazuri este vorba de o descoperire întâmplătoare. Pentru a da precoce simptome, un cancer trebuie să fie localizat într-o zonă îngustă a tubului digestiv. Mai există şi varianta în care provoacă alte semne colaterale. La un moment dat, tumorile se necrozează, nu-şi asigură suficientă hrană, mor şi o parte dintre celulele lor se elimină, provocând sângerări pacientului, ceea ce automat îl va trimite la medic. 
Beleaua este că, de regulă, aceste boli evoluează la început asimptomatic. Ca să descopăr, de pildă, o tumoră de stomac la o dimensiune de 1 centimetru trebuie să am mult noroc sau să fiu suficient de conştient că trebuie să-mi fac periodic o endoscopie digestivă superioară. 
 
Cu ce afecţiune poate fi confundat?
Problema este că aceste cancere pot mima orice boală, de la insuficienţa cardiacă până la anemie. Adesea este foarte greu să spui de la bun început că e vorba de cancer. Din fericire, doctorii sunt obişnuiţi cu anumite semne nespecifice, care pacientului nu-i ridică prea multe semne de alarmă. De pildă, la un pacient de o vârstă înaintată, de peste 70 de ani să zicem, care începe să slăbească, nu se mai alimentează ca înainte, care brusc nu mai poate depune efort, sigur că te gândeşti la posibilitatea unei afecţiuni neoplazice şi începi să o cauţi prin diferite investigaţii. Sunt anumiţi paşi prin care poţi diagnostica această boală într-o fază incipientă, când, cu tratament, este perfect curabilă. Sunt boli grave, asociate mental cu o gravitate majoră, dar care pot fi 100% tratate şi vindecate dacă sunt descoperite la timp. 
 
Analizele de sânge nu pot arăta cancerul
 
Care este cea mai precisă modalitate de diagnostic şi cum decurge examinarea, pentru că mulţi pacienţi se tem să vină la medic tocmai din această cauză.
Este adevărat, foarte mulţi oameni îmi spun că nu vor să facă colonoscopie de teama durerii fizice sau a disconfortului. Însă, în ziua de azi lucrurile au evoluat foarte mult. Endoscopia se face cu anestezie, colonoscopia de asemenea, iar pacientul nu simte absolut nimic. Iar cea mai bună metodă de a vedea tumora este controlul endoscopic, fie superior – esofag, stomac şi prima parte din duoden –, fie inferior – rect, colon şi foarte puţin din intestinul subţire. Ulterior, dacă ai vreun dubiu, pacientul poate face o tomografie, se recoltează markeri tumorali etc. Apropo de markerii tumorali, pacienţii mă întreabă frecvent dacă nu-şi pot face nişte analize de sânge care să le arate dacă au cancer sau nu. Din păcate, diagnosticul de cancer se pune exclusiv pe baza unui examen histopatologic – adică analizând la microscop fragmente din tumora respectivă. Nu poţi pune diagnosticul de cancer doar pe baza unor analize de sânge. 
 
Care sunt provocările în depistarea cancerelor digestive?
Ca să fiu cinstit, depistarea este din ce în ce mai facilă în ziua de azi, pentru că endoscopia şi colonoscopia s-au generalizat, însă problema ţine de convingerea pacientului că este necesar să se adreseze medicului. Deşi există investigaţii moderne, non-invazive, mulţi pacienţi evită acest lucru de teamă. Şi atunci principala provocare este să-l faci pe om să înţeleagă că sunt anumiţi paşi importanţi, că mai degrabă prinzi o boală într-un stadiu iniţial, când tumora este mică, decât atunci când apar metastazele. Este foarte uşor să operezi un pacient cu tumori mici şi necomplicate. Sunt atât de frecvente cazurile de cancer digestiv 100% vindecabile chirurgical! Ca să poţi rezolva o problemă, trebuie mai întâi să ştii că ea există, după care lucrurile vor merge pe un drum foarte bine stabilit, foarte clar, vor fi făcute ca la carte. 
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Truth
20.06.2020, 22:55:58

In sfarsit un doctor competent, la curent cu informatiile actuale in domeniu medical si care stie despre ce vorbeste!