Articol publicitar

Jan Hendrik Sitz, General Manager Boehringer Ingelheim România: Avem în portofoliul de cercetare un medicament promiţător, care ar trebui să stagneze evoluţia unei boli degenerative

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
advert

Compania Boehringer Ingelheim este unul dintre actorii importanţi din domeniul farmaceutic. Cu o tradiţie familială de peste 135 ani, Boehringer Ingelheim este cunoscută atât pe piaţa globală, cât şi pe cea românească, pentru medicamentele inovatoare care răspund cu succes nevoilor de tratament ale pacienţilor în diverse arii terapeutice, precum bolile respiratorii, cardiologie, diabet şi oncologie.

În contextul  pandemiei de COVID-19 din ultimii doi ani, am dorit să aflăm cumse vad schimbarile provocate de COVID-19 în domeniul sanitar dar şi in randul pacienţilor, într-un interviu cu domnul Jan Hendrik Sitz, General Manager Boehringer Ingelheim România.

Cum evaluaţi impactul pandemiei la scară globală? Cum vedeţi asta în cadrul companiei?

În domeniul sanitar au existat impacturi diferite. Unul a fost, desigur, asupra pacienţilor care au suferit foarte mult din cauza COVID-19 şi s-a inregistrat pierderea mai multor vieţi în întreaga lume. De asemenea, mulţi profesionişti din domeniul sănătăţii, precum şi sistemul de sănătate în ansamblu au fost supuşi unui stres enorm, cu resursele solicitate la maxim. În acelaşi timp, in mod surprinzător,  au existat şi unele influente pozitive ale pandemiei. De exemplu, lumea s-a concentrat tot mai mult pe investiţiile în activităţi de cercetare şi dezvoltare. De asemenea, digitalizarea s-a intensificat în întreg domeniul sanitar, dezvoltarea şi implementarea proiectelor digitale s-au accelerat.

Perturbarea vine atunci când criza este la apogeu

Exact, iar cei care au fost pregătiţi au reuşit să facă faţă mai bine acestei schimbări radicale. Chiar şi în cadrul companiei noastre vedem că în zonele în care făcusem  deja câţiva paşi importanţi către comunicarea digitală, cum ar fi în Europa Centrală şi de Est,  ulterior am acceptat si am facut fata mult mai bine provocarii de a nu ne mai putea întâlni fata in fata cu medicii, clienţii noştri. Folosim deja potenţialul digitalizării, iar adevăratul progres a venit odată cu criza.

Deci, vă pregăteaţi oricum pentru transformarea digitală, de la început?

Absolut.

Dar credeţi că o astfel de tendinţă este legată doar de tratamentul COVID-19?

Cu siguranta nu! Oricum, compania noastră caută continuu metode de a accelera cu adevărat dezvoltarea de produse inovatoare viitoare. Recent, am observat situatia unui produs medicamentos  important din portofoliul companiei noastre în care timpii alocati pentru cercetare si dezvoltare au fost dramatic redusi. Acesta este acum cu siguranţă un aspect de mare interes si care se află pe agenda de lucru a tuturor.

În principal in cadrul patologiei respiratorii?

În afecţiuni respiratorii dar si în alte arii. În alte domenii, avem foarte mult potenţial şi aţi văzut deja în trecut un ritm accelerat in ceea ce priveste cercetarea si dezvoltarea, dar bineînţeles atunci când vorbim despre COVID-19 este firesc să ne gândim in principal la aria respiratorie, acolo unde s-a observat cel mai mare impact. O alta consecinta a COVID-19 în întregsectorul de sănătate a fost neprezentarea la medic a  pacienţilor cu diverse patologii, ceea ce este o evoluţie destul de negativă la care mulţi dintre noi nu ne-am aşteptat. A afectat întregul sector al asistenţei medicale, chiar şi in cazul pacienţilor oncologici s-a observat o ezitare de a merge la medic sau la spital, ceea ce afectează negativ rata de depistare precoce a cancerului.

advert

Mă voi întoarce la problemele respiratorii. Ce părere aveţi despre alte probleme respiratorii în această perioadă? Care au fost ignorate? Ce s-a întâmplat? Pentru că totul se rezuma la COVID-19.

Da, totul a fost despre COVID-19 şi acesta este o observaţie bună legată de ceea ce tocmai am vorbit. În România, de exemplu, avem anumite centre specializate pentru depistarea bolilor respiratorii unde au fost diagnosticaţi şi trataţi pacienţi cu boli respiratorii rare. Vorbim de fibroza pulmonară interstiţială (FPI), o boală respiratorie în care plămânul este transformat lent într-un ţesut fibros care nu mai este funcţional, astfel că în timp pacienţii îşi pierd progresiv capacitatea de a respira. Acele centre specializate au fost transformate în centre COVID-19. În mod firesc, atunci când există o criză, medicii şi clinicile trebuie să se concentreze pe COVID-19, dar acest lucru duce la o deprioritizare a altor boli - precum această fibroză pulmonară interstiţială - care sunt fatale şi progresive şi unde timpul este cu adevărat esenţial. Fiecare lună pierdută în diagnosticul acelor pacienţi s-a tradus, la un moment ulterior, în luni de viaţă pierdute.

Este o boală degenerativă.

Este, da. Este un fel de boală degenerativă.

Cât de important este acest domeniu terapeutic pentru Boehringer la nivel global?

Este de fapt unul dintre principalele noastre domenii de interes. Întreaga zonă de îngrijire respiratorie era odinioară extrem de importantă, aşa că din aceasta perspectiva avem o istorie foarte îndelungată. Totul a început acum 100 de ani, în anul 1921, când am introdus primul nostru medicament care să acţioneze în caz de urgenţă pentru ameliorarea apneei. De atunci, am lansat multe inovaţii în domeniul respirator, care rămâne important pe măsură ce vorbim despre viitor. In acest moment avem un medicament foarte inovator pentru tratamentul fibrozei pulmonare interstiţiale şi avem, de asemenea, câteva inovaţii suplimentare în cercetare, cu scopul de a îmbunătăţi sanatatea pacienţilor.

Aceasta face parte din tradiţia companiei

Cu siguranţă face parte din tradiţia companieişi, de asemenea, face parte din potenţialul viitor al companiei. Când vorbim despre acele boli degenerative progresive pe care tocmai le-am menţionat – FPI în primul rând – cu tratamentele actuale, chiar şi cu cele mai inovatoare, putem încetini declinul funcţiei pulmonare, dar nu o putem opri. Avem în prezent un candidat - un potenţial produs - care ar trebui să ne permită în cele din urmă să oprim progresia bolii, ceea ce ar fi fantastic.

Oprirea evolutiei unei boli degenerative, asta este incredibil!

Într-adevăr, ar fi o descoperire foarte valoroasă.

Care credeţi că este situaţia acestor patologii respiratorii în România, comparativ cu alte ţări în care compania dumneavoastră este prezentă?

În ţările europene, situaţia nu este cu mult mai diferită. Oferim în general aceleaşi inovaţii, aceleaşi medicamente pentru toţi pacienţii din România şi din alte ţări, întrucât România este parte a UE şi este una dintre ţările în care latura de reglementare este guvernată de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA). O zonă cu o provocare deosebită în România este accesul pacienţilor la tratamente inovatoare, care este un proces îndelungat în comparaţie cu alte ţări. Acest lucru se datorează obstacolelor privind decontarea. In România, procesul de compensare a terapiilor noi este destul de lung pentru orice companie farmaceutică  astfel incat aceste medicamente sunt cu greu accesibile pacienţilor . Insa avem câteva iniţiative în curs pentru a accelera aceasta procedura, împreună cu partenerii noştri, autorităţile şi alte părţi interesate din domeniul sănătăţii. Acesta este o zonă unde este loc de îmbunătăţire în viitor, pentru a ne asigura că pacienţii au acces mai rapid la tratamente inovatoare.

Atat pacienţii noştri, cat şi medicii au o tendinţă puternică de a atribui simptomele fibrozei pulmonare idiopatice procesului de îmbătrânire sau  oricarei alte cauze şi aşteaptă. Mai întâi pacienţii aşteaptă, apoi medicul generalist aşteaptă înainte să îi trimită la un medic specialist, apoi medicul specialist – pneumolog – încearcă altceva, cum ar fi un tratament pentru astm şi dacă asta nu nu are rezultate încep să se gândească la bolile mai rare, cum ar fi FPI. Acest proces este atât de lung şi se traduce prin pierderea anilor de viaţă, ceea ce poate fi destul de dramatic, mai ales că speranţa de viaţă pentru această boală este de 3-5 ani. Dacă pierzi 2 ani pentru că nu se stabileste un diagnostic, acesta este un dezastru pentru acei pacienţi.

Colaboraţi cu medici specialişti români?

Categoric. Acesta este de fapt unul dintre domeniile noastre cheie de interes în întreaga zonă respiratorie în acest moment, pentru a ne ajuta partenerii, medicii pneumologi şi centrele specializate să identifice modalităţi prin care putem accelera calea spre diagnostic. Aceasta este nevoia majoră pe care o avem în acest domeniu, o nevoie pe care o are toată lumea – în primul rând pacienţii, apoi medicii şi noi, bineînţeles, pentru că vrem să ne asigurăm că atunci când vom avea astfel de tratamente inovatoare disponibile, ele vor ajunge si la pacienţi. Dacă pacienţii sunt diagnosticaţi greşit sau nici măcar nu merg la medic, intrucat considera că dificultăţile lor de respiraţie se datorează varstei inaintate, nu este bine.

Există diverse obstacole în calea stabilirii diagnosticului.

Exact, este un întreg lanţ de decizii şi fiecare dintre ele poate fi amânată. De fapt, am văzut rezultate extrem de promiţătoare în toate eforturile noastre împreună cu medicii şi experţii în domeniu şi am reuşit, în unele ţări, să reducem la jumătate timpul mediu de la primul simptom până la începerea tratamentului. Este un diagnostic complicat, deci nu se va face niciodată într-o săptămână, dar într-una dintre ţări, de exemplu, acest timp a fost redus de la 2 ani şi 4 luni la 1 an şi 2 luni, deci la jumătate. El rămâne totuşi de 1 an şi 2 luni, prea mult, dar arată ce se poate face ceva în direcţia asta.

Ce a făcut diferenţa? Este vorba despre protocoale, campanii de conştientizare?

Începe cu conştientizarea din partea pacientului. Dacă aveţi tuse uscată şi dificultăţi de respiraţie pentru o perioadă mai lungă de timp, poate fi semnul unei afectiuni grave. În multe cazuri, unii medici specialişti pneumologi interpretează eronat aceste simptome, dând vina pe o boală mai comună, cum ar fi bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC). Apoi, asta duce la o cronologie mai lungă, pentru că până îşi dau seama că este de fapt ceva mai sever, timpul a trecut deja. Vreau să trag un semnal de alarmă. Pacienţii trebuie să fie conştienţi de aceste simptome: tuse uscată, dificultăţi de respiraţie. Dacă manifestati aceste simptome, nu le ignoraţi, nu aşteptaţi, consultaţi medicul! Consultaţi un specialist şi asiguraţi-vă că se implică. Fibroza pulmonară idiopatică (FPI) este de obicei descoperită în jurul vârstei de 60 de ani.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite