Medicină

articolul anterior articolul urmator

Vântul puternic creşte riscul de hipotermie şi de degerături

1
11 Dec 2012 14:21:43
Autor: Andrada Floria
Când ieşim din casă, trebuie să ne acoperim mâinile, capul şi gâtul pentru a limita pierderile de căldură FOTO: Shutterstock
Când ieşim din casă, trebuie să ne acoperim mâinile, capul şi gâtul pentru a limita pierderile de căldură FOTO: Shutterstock

Frigul extrem, asociat cu viscol scade brusc şi periculos temperatura corporală, astfel încât, în doar câteva minute de expunere putem suferi degerături, atrag atenţia specialiştii.


„La temperaturile scăzute care se anunţă ne putem aştepta la un val de pacienţi hipotermici sau cu degerături la camerele de gardă“, spune medicul specialist medicină de urgenţă Mihaiela Coman, de la Spitalul Militar Central, din Bucureşti.

Problema în perioadele geroase nu sunt doar temperaturile extrem de scăzute, efectul asupra organismului fiind accentuat de viteza cu care bate vântul. Cum vântul va atinge, în rafale, şi viteza de 40-50 km/h, aşa-numitul indice de răcire va coborî sub pragul critic de -32 de unităţi.

Indicele de răcire este o măsură a temperaturii resimţire şi depinde de temperatura aerului şi de viteza vântului. În situaţii de temperaturi scăzute şi vânt intens, stratul termic protector existent în jurul corpului uman este distrus. Astfel, temperatura corpului scade şi ea, iar senzaţia de frig este mai puternică decât în condiţiile în care nu ar bate vântul.

Ce temperatură resimţim, de fapt

După cât timp de expunere putem suferi degerături:

Albastru închis - 5 minute

Albastru mediu - 10 minute

Albastru deschis - 30 de minute

Cum recunoşti hipotermia

Efectele frigului extrem asupra sănătăţii pot fi majore, mai ales dacă ne expunem timp îndelungat. Atunci când este expus la temperaturi foarte joase, corpul începe să piardă căldură mai rapid decât poate să producă. Expunerea prelungită la frig va consuma, în cele din urmă, energia acumulată a organismului. Consecinţa este hipotermia sau scăderea anormală a temperaturii corporale.

Atunci când temperatura corpului scade prea mult, creierul este afectat, ceea ce face ca victima să nu mai gândească limpede sau să se mişte normal.

Atunci când temperatura corpului scade sub 35 de grade Celsius, trebuie să sunăm la 112, fiindcă este o situaţie de urgenţă.

Cel mai adesea, victimele hipotermiei sunt bătrânii care nu sunt îmbrăcaţi corespunzător, care se expun timp îndelungat la temperaturi scăzute şi care nici nu se alimentează corect, bebeluşii care dorm în camere friguroase (bebeluşii nu au un mecanism de autoreglare a temperaturii corpului dezvoltat), persoanele care stau multe ore în frig extrem şi cele care consumă alcool şi apoi stau în frig.

Semnele hipotermiei la adulţi sunt: tremurăturile, starea de epuizare, confuzia, neîndemânarea, pierderea memoriei, vorbirea stricată şi ameţeala. Iar în cazul copiilor, ar trebui să ne îngrijoreze pielea rece şi de un roşu aprins, precum şi lipsa de energie a acestora.

Până la venirea medicului, trebuie luate următoarele măsuri de prim ajutor:

  • Du victima într-o încăpere încălzită.
  • Dacă hainele sunt ude, dezbrac-o.
  • Foloseşte o pătură electrică pentru a-i încălzi mai întâi pieptul, gâtul, capul şi zona inghinală.
  • Dă-i să bea ceaiuri calde, dar în niciun caz băuturi alcoolice.
  • După ce i-a crescut temperatura corporală, încearcă să i-o păstrezi, acoperind-o cu pături şi cu haine care să-i acopere inclusiv gâtul şi capul.


Cum recunoşti degerăturile

Expunerea la temperaturi foarte joase ne predispune şi la risc crescut de degerături. Riscul de degerături este mai mare la persoanele cu circulaţie periferică proastă şi la cele care nu sunt îmbrăcate corespunzător. Ca şi arsurile, degerăturile sunt de mai multe grade, în funcţie de severitate.

Cele de gradul I nu necesită intervenţii medicale se manifestă prin paloarea pielii, senzaţie de amorţeală şi de arsură sau de furnicături şi se atenuează sensibilitatea cutanată.

Degerăturile de gradul II: băşici dureroase cu lichid, ţesuturile se umflă.

Degerăturile de gradul III: extremităţile degerate devin vineţii, semn că ţesuturile sunt distruse, şi sunt foarte dureroase.

Cele de gradul IV sunt cele mai grave: necroza afectează ţesuturile în profunzime (muşchi, tendoane, oase).

„Încălzirea zonelor degerate trebuie să se facă treptat. Temperatura unei extremităţi degerate este de 15-20 de grade Celsius, iar cea a apei nu trebuie să fie cu mult mai mare. Temperatura maximă a acesteia ar trebui să fie de 37 de grade Celsius, egală cu cea a corpului“, recomandă medicul  primar Cristian Pandrea, specialist în medicină de urgenţă în cadrul departamentului SMURD-UPU al Spitalului Floreasca din Bucureşti.

Nu ieşi din casă pe ger!

La temperaturi mai mici de -10 grade Celsius, este bine să limităm timpul petrecut afară, iar bătrânii ar trebui să evite complet ieşirile în aceste situaţii.

„Evident, dacă trebuie să ieşim în frig, trebuie să ne îmbrăcăm corespunzător, în mai multe straturi, să nu lăsăm descoperită nicio bucată de piele şi, foarte important, să nu încercăm să ne încălzim cu băuturi alcoolice. Alcoolul face vasodilataţie şi, astfel, pierdem şi mai mult căldura“, spune medicul Mihaiela Coman.

Sunt recomandate hainele din lână, din mătase sau din polipropilenă, aceste materiale menţinând căldura corporală mai bine decât bumbacul. E mai bine să ne îmbrăcăm în straturi, pentru a putea da jos din ele atunci când începem să transpirăm, fiindcă transpiraţia face să se piardă mai multă căldură corporală.

Atunci când tremurăm producem mici cantităţi de căldură, dar tremuratul persistent este un semnal de alarmă că trebuie să ne retragem la căldură., atrag atenţia specialiştii.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

grongobar
11.12.2012, 20:51:28

o informare exceptionala ! noi credeam ca e risc de insolatie si hipertermie.

+1 (1 vot)
Modifică Setările