Mai mulţi ofiţeri de informaţii pe cap de locuitor decât în perioada comunistă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

ne prezintă tabloul unui spion-stăpân pe tot ce mişcă în România. Iar dacă ne aducem aminte şi de eforturile de a păstra CNSAS ca un instrument pentru nedeconspirarea Securităţii, tabloul

ne prezintă tabloul unui spion-stăpân pe tot ce mişcă în România. Iar dacă ne aducem aminte şi de eforturile de a păstra CNSAS ca un instrument pentru nedeconspirarea Securităţii, tabloul devine unul sumbru. La 16 ani de la evenimentele din decembrie 1989, care au dus la alungarea de la putere a regimului comunist, serviciile secrete continuă să reprezinte un subiect de actualitate, existând numeroase suspiciuni că, de fapt, practicile fostei Securităţi nu au dispărut. În acelaşi timp, cele două principale servicii secrete, SRI şi SIE, dau dovadă în continuare de secretomanie în ceea ce priveşte activitatea lor.

SRI şi SIE ţin la secret numărul personalului
SRI a refuzat să precizeze la cererea ziarului Adevărul numărul cadrelor sale. Ca de altfel şi SIE, care precizează pe site-ul său de internet că "din motive de securitate, ca şi celelalte servicii de informaţii externe, nu face referiri la numărul angajaţilor săi". În realitate însă, în Occident, numărul de angajaţi al serviciilor secrete, fie ele interne sau externe, nu este secret. Mai mult, chiar unele dintre ele, printre care şi CIA, pun la dispoziţie celor interesaţi grafice comparative cu numărul de salariaţi din ultimele decenii. MI5 şi BND (serviciile externe britanice şi germane) dau şi mai multe informaţii. În ciuda secretomaniei oficiale, Adevărul a reuşit să afle numărul de cadre al celor două principale servicii secrete.

21 milioane de români sunt supravegheaţi mai mult decât 90 milioane de nemţi
Fostul director al SIE Cătălin Harnagea confirmă cifra de 12.000 de ofiţeri pentru SRI. Generalul Ion Mihai Pacepa, fost director adjunct al Departamentului de Informaţii Externe, care a cerut în 1978 azil politic în Statele Unite ale Americii, spune că această cifră este cea reală. Pacepa spune că SRI are, practic, un număr dublu de ofiţeri în comparaţie cu Franţa, unde echivalentul său, DST (Direction de la Surveillance du Territoire), are numai 6.000 de cadre la o populaţie aproape triplă decât cea a României. Mai precis, România are 21 milioane de cetăţeni, iar Franţa - aproape 61 de milioane, conform recensământului din iulie 2005. Cătălin Harnagea, fostul şef al SIE, dă ca exemplu serviciul intern german, Bundesant für Verfassungschutz (BfV), care are 8.000 de ofiţeri la o populaţie de peste 90 milioane de oameni, adică una de peste patru ori mai mare decât cea a ţării noastre, dar ofiţerii de informaţii din Germania Federală sunt cu 25 la sută mai puţini decât cei din România. Concluzia lui Pacepa este că, astăzi,
"dimensiunile serviciilor secrete ale României sunt ieşite din comun".

De exemplu, FBI, echivalentul american al SRI, are 11.400 de agenţi speciali şi 16.400 de angajaţi administrativi. Populaţia Statelor Unite este de peste 295 de milioane.

Suspiciuni de Poliţie Politică
Harnagea spune că, în cazul unei scheme foarte mari a unui serviciu secret intern, se poate concluziona că
"ţara are o problemă internă gravă".
El afirmă că dacă întrebi un specialist în structuri de informaţii despre supradimensionarea serviciilor interne ale unui stat, atunci răspunsul primit ar putea fi simplu: neconform cu regulile acceptate de ţările din Uniunea Europeană şi NATO. De altfel, surse din serviciile secrete ne-au precizat că, în ultimii ani, americanii au semnalat în mai multe rânduri situaţia "ciudată" de la SRI. De altfel, şi UE a transmis semnale identice. "Diferenţa dintre România de azi şi cea comunistă este ca de la zi la noapte. Dar statul poliţist creat de Ceauşescu nu a fost încă total demolat, din care cauză România deţine un record european: are şapte servicii de informaţii şi contrainformaţii majore. Germania, Franţa, Italia, Spania, Belgia, Olanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Ungaria, Republica Cehă, Polonia şi Bulgaria au două. Finlanda, Estonia, Slovenia, Serbia, Elveţia şi Grecia au doar unul", ne spune Ion Mihai Pacepa. Fostul şef adjunct al Direcţiei de Informaţii Externe (DIE) mai afirmă: "Cele şapte servicii secrete române, care continuă să pună o ştampilă comunistă pe faţa ţării, nu vor dispărea de la sine. Ele vor putea fi eliminate doar când parlamentul, guvernul şi clasa politică vor fi plivite de securişti, care vor să menţină România stat poliţist pentru a nu-şi pierde poziţiile".

Învăţământul de informaţii de tip bolşevic
SRI are o structură foarte stufoasă, spun specialiştii în domeniu. În acelaşi timp, în schema SRI intră şi Institutul Naţional de Informaţii (INI). La întrebările ziarului Adevărul, SRI a refuzat să dea detalii despre structura acestei instituţii de învăţământ superior care funcţionează cu binecuvântarea Ministerului Învăţământului sub egida serviciului secret intern. Surse din SRI care au dorit să-şi păstreze anonimatul au invocat ca exemplu celebrul Quantico al FBI. Numai că exemplul amintit nu este relevant, deoarece Quantico este administrat de Departamentul american al Justiţiei în subordinea căruia funcţionează şi FBI. O altă problemă a SRI sunt aşa-numitele gospodării şi întreprinderi productive din subordinea sa, ca de exemplu Radmil.
Acest lucru continuă o altă tradiţie de tristă amintire a Securităţii: folosirea serviciilor secrete pentru a face comerţ nesupus controlului organelor de stat. Perpetuarea acestei practici ceauşiste poate duce la noi abuzuri, ca de exemplu vânzarea ilegală de produse petroliere către regimul lui Miloşevici, acum câţiva ani. Institutul Naţional de Informaţii a fost în ultimul deceniu subiectul mai multor scandaluri. Pe scurt, s-au formulat acuzaţii că studenţii erau îndoctrinaţi contra Statelor Unite şi Occidentului, adică tocmai aliaţii de astăzi ai României.

De două ori mai mulţi ofiţeri decât în epoca de glorie a Securităţii
Concluzia este că România are mai mulţi ofiţeri pe cap de locuitor decât în timpul dictaturii comuniste. În decembrie 1989, Securitatea avea circa 14.000 ofiţeri. Doar două (SRI şi SIE) din cele şapte servicii secrete ale României de azi au peste 15.000 ofiţeri. Dacă am adăuga la efectivele SRI şi SIE miile de ofiţeri din serviciul de informaţii al Ministerului de Interne (care sub comunism aparţinea Securităţii), am avea de-a face cu un total aproape dublu comparat cu cel al României comuniste.

SIE are cu 10 la sută mai mulţi angajaţi decât DIE
Serviciul de Informaţii Externe (SIE) are în jur de 3.000 de angajaţi. În mod normal, dintre aceştia, o treime ar trebuie să se afle în centrala de la Bucureşti. Generalul Pacepa afirmă că, în 1978, când a părăsit România, DIE - precursorul SIE - avea 2.700 de angajaţi. De observat în acest caz că, la acea vreme, DIE făcea spionaj global, ceea ce nu mai este cazul cu SIE, deoarece România de azi este membră NATO şi va adera în curând la Uniunea Europeană. Fostul şef al SIE Cătălin Harnagea confirmă numărul de angajaţi avansat de Adevărul, dar spune că nu poate preciza cifra exactă. El spune că a avut o problemă, pe când era la SIE, cu "echilibrarea" optimă a angajaţilor operativi cu cei de la administrativ. În acest moment, SIE are cu 50 la sută mai mulţi angajaţi decât mult mai celebrul său omolog britanic, MI5. În prezent, serviciul extern britanic are 1.900 de angajaţi, dintre care 1.860 cu contract full time. De altfel, în ciuda secretomaniei SIE, MI5 precizează că numărul de angajaţi la sfârşitul războiului rece era de 2.150. Despre actuala structură a personalului, britanicii nu se sfiesc cu detaliile. 47 la sută sunt femei, iar 54 la sută sunt persoane sub 40 de ani. Nici serviciul extern german nu adoptă secretomania SIE. Nemţii precizează pe site-ul lor de internet că au în prezent 6.300 de angajaţi, însă personalul va fi redus în curând la 4.500.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite