Mâinile curate ţin gripa departe

Spălatul pe mâîini previne răspândirea multor boli

Pe 7 februarie, autorităţile au declarat epidemie de gripă, după ce numărul îmbolnăvirilor faţă de nivelul aşteptat a crescut foarte mult, cu aproape 100%. Au fost raportate peste 7.000 de cazuri de gripă clinică, iar numărul deceselor din cauza gripei continuă să crească. Cum putem diminua riscul de a contracta infecţia

Până pe 10 februarie, numărul deceselor înregistrate din cauza gripei, în România, a ajuns la 25 de persoane. Ultimele două victime sunt femei, de 64 şi, respectiv, 66 de ani, din Bistriţa-Năsăud şi Caraş-Severin. Una dintre ele nu avea boli asociate, dar nu fusese vaccinată antigripal, în timp ce a doua era cunoscută cu boli asociate, dar nu se ştie încă dacă era vaccinată. Virusul gripal A (H1) pdm09 a fost identificat la ambele.

Este virusul gripei sezoniere de anul acesta mai agresiv decât în alţi ani? „Nu putem să spunem că virusul gripal care circulă anul acesta este mai agresiv decât în alţi ani. De obicei, aceste virusuri circulă secvenţial, dar problema este că acum ele circulă în paralel, şi cele de tip A, şi cele de tip B. De aici şi numărul mai mare de îmbolnăviri din această perioadă“, explică prof. dr. Alexandru Rafila, medic primar medicină de laborator, microbiologie şi sănătate publică, şeful disciplinei Microbiologie de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti şi şeful Laboratorului Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş“.

O mască şi mai multe roluri

Declararea epidemiei de gripă a speriat mai ales orăşenii din aglomerările urbane mari, care trebuie să facă faţă şi virozelor de tot felul, al căror număr a fost cu 17,5% mai mare, comparativ cu cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 171.081 de cazuri, potrivit celor mai recente statistici. S-au format cozi la farmacii nu doar pentru achiziţia de vaccin antigripal şi de medicamente antivirale, ci şi pentru cumpărarea banalelor măşti chirurgicale ale căror virtuţi protective par să fie mult exagerate.

„După cunoştinţele mele, măştile chirurgicale simple, adică acestea de tifon sau, mă rog, cele care se vând în comerţul liber, sigur că pot fi utile, însă în condiţii absolut relative“, atrage atenţia conf. dr. Geza Molnar, medic primar de boli infecţioase, specialist în epidemiologie. Adică, nu este deloc sigur că o astfel de mască apără de inhalarea virusului gripal emis de un bolnav de gripă în cazul unui contact intim sau apropiat, adaugă specialistul. „Dar într-o oarecare măsură, reduce riscul infecţiei, mai ales dacă este purtată corect. Adică, dacă izolează bine la nivelul nasului, este pusă sub bărbie şi este protejată gura sub toate aspectele, şi laterale.“

„Masca mai are, să zicem aşa, un rol sau un rost educaţional. În ce sens? Adică: dacă port masca fie recunosc că sunt răcit, prin urmare nu te apropia de mine, fie, de fapt, mă protejez pentru că doresc să mă protejez de tine care, eventual, eşti bolnav. Dar repet: are o protecţie relativă. Are însă un rol educaţional – respectiv de cultură interumană, de îngrădire, de atenţionare, dar nu apără de gripă. Este vorba de masca obişnuită, purtată de uz curent.“

„În primul rând, poartă cel care este răcit“

Mai este un aspect al purtării măştii deloc de neglijat. Masca trebuie schimbată cu o frecvenţă destul de mare. „Măştile nu trebuie purtate fără discernământ, tot timpul. Nu e nevoie. În general, trebuie purtate de personalul medical la contactul cu persoanele infectate, suspecte de boală“, dă asigurări prof.dr. Alexandru Rafila.

Pentru conf. dr. Geza Molnar, să porţi tot timpul mască e şi neplăcut şi dizgraţios câteodată şi, oricum, nerecomandat. „Dacă copilul este bolnav, sigur că mama îşi pune mască pentru a nu se îmbolnăvi şi ea – să aibă un risc mai mic. Sau invers, părinţii – care sunt inevitabil în contact cu copiii din casă care sunt, de asemenea, expuşi.“

Cine ar trebui să ia astfel de măsuri de protecţie, cu excepţia celor deja bolnavi şi a personalului medico-sanitar? Epidemiologul arată că se impun acţiuni preventive şi în cazul vânzătorilor din prăvălii şi al agenţilor publici, de la poliţie până la funcţionarii bancari şi taximetrişti. „Toată lumea care vine în contact cu un număr mare de persoane ar trebui să poarte.“

Schimbarea măştii se face, neapărat, ori de câte ori se umezeşte. „Nu te poţi stăpâni şi tuşeşti în mască. Sau strănuţi în mască. Pe de altă parte, se recomandă schimbarea măştii din şase în şase ore. Şi în afară de asta, este important ca ea să fie pusă în pungă de nailon şi aşa să fie aruncată la gunoaiele obişnuite, nu aruncată pe unde apucăm“, adaugă conf. dr. Geza Molnar.

„Spălatul mâinilor este de eficienţă maximă“

Cea mai importantă regulă care ne ţine departe de infecţiile respiratorii nu este purtarea măştii, ci banalul gest al spălatului pe mâini cu apă şi săpun. „Spălatul mâinilor, da, este de eficienţă maximă, în orice viroză respiratorie care se transmite prin secreţiile nazale, prin secreţiile faringiene eliminate odată cu respiraţia obişnuită, cu tusea, cu strănutul şi cu vorbitul. Ori de câte ori este posibil, trebuie să te speli pe mâini – şi după un contact simplu de dat mâna cu o persoană care suferă de o viroză respiratorie“, potrivit conf. dr. Molnar. Aşadar, mâinile curate diminuează fără nicio discuţie riscul de îmbolnăvire cu gripă şi este o măsură de prevenţie nespecifică majoră, adaugă specialistul epidemiolog.

Gelul antibacterian este şi el foarte eficient, mai spun specialiştii. „Are o eficienţă recunoscută ca decontaminant al mâinilor. Dacă persoana respectivă suportă şi nu face o reacţie alergică sau de iritaţie, gelul poate fi aplicat ori de câte ori este nevoie. Nu există o limitare. Mă rog, unor persoane li se usucă pielea şi nu mai suportă să se dea cu gel. Dar, în rest, repet – neîngrădit.“

Spray-urile antibacteriene pulverizate în camere nu au prea mare rost. „Are rost decontaminarea sălilor de clasă dacă au fost mai multe cazuri concomitente în aceeaşi zi descoperite de cadrele didactice sau de serviciul sanitar al şcolii. Sigur că, dacă se sistează activitatea, atunci se poate da cu diferite dezinfectante. Pe cât posibil sunt de evitat dezinfectantele nocive care, în concentraţie mare, produc accidente.“

„Nu există ceaiuri de imunitate“

Pentru că virusurile gripale au prostul obicei de a rămâne active timp de 24 de ore şi pe suprafeţe, un alt gest banal ne poate feri de îmbolnăvire. „Chiar dacă este semn de domnie, este bine să porţi mănuşi. Pentru că urci nişte trepte, te sprijini de mâna curentă – mai ales vârstnicii – de balustrade, închizi uşi, deschizi uşi, şi aşa mai departe. Nu vorbesc de mănuşile chirurgicale, ci cele de sezon, că e frig“, precizează conf. dr. Geza Molnar.

Ce ne mai ajută? Suplimentele alimentare, ceaiurile de imunitate? „Nu există ceaiuri de imunitate şi nici suplimente alimentare care să protejeze sau să apere contra unei infecţii specifice. Vorbim de gripă. Nu există aşa ceva. Stimularea imunităţii prin suplimente alimentare sau prin produse farmaceutice autorizate şi înregistrate cu drept de folosire, fără nicio discuţie, sunt binevenite la cei cu imunitate slăbită. Dar ca toată ziua să alergăm după tot felul de aşa-zise remedii care întăresc imunitatea nu apără contra gripei“, este de părere conf.dr. Geza Molnar. 

Se ştie foarte bine că în sezonul rece imunitatea oricărui om, oricât de sănătos ar fi, este ceva mai diminuată decât în timpul primăverii sau al verii, adaugă specialistul epidemiolog. „De aceea, se recomandă alimentaţie raţională, cu multe zarzavaturi, verdeţuri şi alimente proaspete, consumul de ceaiuri – nu pentru întărirea imunităţii, că nu au niciun efect, dar întreţin totuşi hidratarea corectă a organismului. Sigur că sunt binevenite de sezon“, conchide specialistul.

S-au vaccinat mai mulţi români decât anul trecut

Cea mai bună metodă de prevenire a gripei rămâne, însă, vaccinarea, care se face cu eficienţă maximă la începutul sezonului gripal, adică în octombrie-noiembrie. În acest sezon, până la 2 februarie 2020, s-au vaccinat antigripal 1.486.484 de persoane – mai multe decât anul trecut când s-au înregistrat 1.100.000 de oameni vaccinaţi –, din grupele aflate la risc, cu vaccin furnizat prin programul Ministerului Sănătăţii. „Vaccinarea constituie singura modalitate de prevenire specifică a gripei şi se poate efectua cu vaccinuri injectabile la copii şi la adulţi sau cu vaccin cu administrare intranazală la copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 2 şi 18 ani, disponibile în farmacii“, potrivit prof. dr. Alexandru Rafila. 

Vaccinurile disponibile pe piaţă sunt tetravalente, cuprinzând tipurile de virusuri gripale A şi B, recomandate de către OMS pentru a fi incluse în vaccin, şi se administrază în doză unică, cu excepţia copiilor până la vârsta de 10 ani, care trebuie să facă două doze la interval de 1 lună, în cazul în care sunt vaccinaţi pentru prima dată. „Vaccinurile au, indiferent de opţiunea pentru vaccinare – vaccin inactivat sau vaccin viu atenuat, un profil de siguranţă foarte bun, verificat şi de utilizarea îndelungată în Europa, în Statele Unite şi în alte ţări“, a declarat prof.dr. Alexandru Rafila.

Gripa, în cifre

• Potrivit datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică, de la începutul sezonului 2019-2020 au fost înregistrate 25 de decese confirmate cu virus gripal, de tip A, subtip (H1)pdm09, tip A, subtip H3, tip B, coinfecţie de AH3+B şi tip A. În sezonul precedent, în perioada similară, au fost înregistrate 94 de decese confirmate cu virus gripal – de 5,2 ori mai multe decât în actualul sezon, dintre care 73 tip A, subtip (H1)pdm09, zece subtip H3, zece A nesubtipat şi o coinfecţie de A(H1)pdm09+AH3.
• În săptămâna 27 ianuarie-2 februarie 2020 s-a înregistrat o creştere foarte mare – de peste 99% – a numărului de îmbolnăviri faţă de nivelul aşteptat – media aritmetică a numărului de cazuri raportate în trei săptămâni anterioare – gripa evoluând la intensitate înaltă, la nivel naţional, raportându-se un număr aproape dublu de gripe clinice comparativ cu săptămâna precedentă. Astfel, au fost raportate până acum 7.022 de cazuri de gripă clinică, pe întreg teritoriul ţării, aproape dublu faţă de cele raportate în săptămâna precedentă – 3.645 – şi faţă de cele raportate în aceeaşi săptămână a anului trecut – 3.455 de cazuri.
• Numărul total de cazuri de infecţii respiratorii acute a fost de 171.081, cu 17,5% mai mare comparativ cu anul trecut şi cu 66,1% mai mare ca săptămâna anterioară.
• Au fost raportate 38 de cazuri de infecţii respiratorii acute severe, cu 23 mai multe (de 2,5 ori mai multe) faţă de săptămâna precedentă şi cu 42 mai puţine (de două ori mai puţine) faţă de aceeaşi perioadă a sezonului precedent.
• De la începutul sezonului, au fost confirmate în laborator 718 cazuri de gripă: 141 de cazuri de gripă cu virus AH3; 135 de cazuri de gripă cu virus AH1; 123 de cazuri de gripă A nesubtipat; 317 de cazuri de gripă cu virus B; două cazuri de coinfecţii cu gripă cu virus AH3 şi virus B.

Recomandări pentru persoanele cu simptome de gripă

• Consultarea medicului de familie pentru simptome care sugerează gripa, inclusiv pentru a stabili o eventuală indicaţie de spitalizare.
• Izolarea voluntară la domiciliu a persoanelor cu simptomatologie asemănătoare gripei.
• Respectarea etichetei tusei şi strănutului  – utilizarea de batiste de unică folosinţă sau tuse/ strănut la nivelul regiunii interne a articulaţiei cotului.
• Igiena adecvată a mâinilor, în vederea reducerii răspândirii virusului.
• Evitarea aglomeraţiilor.
• Triaj epidemiologic zilnic în orice tip de colectivitate, inclusiv pentru personalul medico-sanitar şi auxiliar, cu scoaterea temporară din colectivitate a celor depistaţi cu simptomatologie respiratorie.
• Continuarea vaccinării antigripale.