Mastectomia profilactică, operaţia făcută celebră de actriţa Angelina Jolie. Indicaţii şi riscuri

O astfel de intervenţie chirurgicală a rămas neobişnuită până prin anii 1960-1970 când au apărut primele implanturi mamare pentru reconstrucţia sânului, iar lumea medicală a devenit mai conştientă de riscul de cancer mamar în unele familii.

Operaţia a devenit extrem de cunoscută în momentul în care actriţa americană Angelina Jolie a făcut cunoscută această opţiune medicală a sa. Actriţa era purtătoarea unor mutaţii BRCA şi avea un istoric familial de cancer mamar.

Studiile au arătat că îndepărtarea ambilor sâni – mastectomia bilaterală – este foarte eficientă în reducerea riscului de cancer mamar, potrivit specialiştilor de la Mayo Clinic.

Nu previne toate cazurile de cancer mamar

În orice caz, atrag atenţia aceştia, operaţia nu previne toate cazurile de cancer mamar, deoarece ţesutul mamar este distribuit în mare măsură pe peretele anterior al cavităţii toracice, prelungindu-se până la axilă şi chiar la claviculă, la majoritatea femeilor. De aceea, este imposibil ca un chirurg să îndepărteze tot ţesutul mamar. Este posibil ca un cancer mamar să continue să se dezvolte în cantitate mică în ţesutul mamar rămas după extirpare.

Cercetătorii de la Mayo Clinic au comparat femeile cu un istoric familial legat de cancerul mamar şi care făcuseră mastectormii bilaterale profilactice între anii 1960 şi 1993 şi surorile lor care nu făcuseră operaţiile. Din 214 femei cu risc ridicat, care făcuseră mastectomie bilaterală, în următorii 14 ani, doar trei au dezvoltat cancer mamar. În mod normal, în acest intervel de timp ar fi trebuit să apară 30 de cazuri de cancer. Prin urmare, mastectomia bilaterală a redus riscul de a face cancer mamar cu aproape 90%.  

În plus, intervenţia chirurgicală a dus la număr redus de decese cauzate de cancerul de sân – în loc de 19 decese aşteptate s-au produs doar două.

Intervenţia este opţională

Cercetările ulterioare au confirmat în mod consecvent că mastectomia profilactică scade riscul de cancer mamar cu 90% sau mai mult, chiar şi la purtătoarele unei mutaţii BRCA. Alte studii au descoperit că o mastectomie a sânului opus reduce semnificativ riscul unui al doilea cancer la femeile care au avut cancer la un sân şi au un risc crescut de la face cancer şi la al doilea.

Mastectomia profilactică este opţională şi nu există îndrumări precise prin care să se definească cine ar trebui să se spunună sau nu unei astfel de intervenţii. Mai mulţi factori trebuie luaţi în calcul precum faptul că femeile sunt purtătoare ale unei mutaţii BRCA; au un istoric puternic de cancer mamar în familie, fără o mutaţie cunoscută; li s-a îndepărtat deja un sân din pricina cancerului sau au avut un carcinom lobular in situ.

Înainte de a lua decizia de a face operaţia,mai spun medicii specialişti, femeile trebuie să discute cu un consilier genetician, precum, cu un specialist în chirurgia sânului pentru a afla riscurile şi beneficiile potenţiale ale intervenţiei , precum şi cu un psiholog.

Potrivit specialiştilor de la Mayo Clinic, procedura recomandată este cea de îndepărtare a sânului şi a mamelonului. Pielea de deasupra sânului poate fi păstrată pentru a ajuta la o reconstrucţie mai estetică a sânului. Mastectomia subcutanată  care păstrează mamelonul lasă pe loc o cantitate substanţială de ţesut mamar, astfel că este mai puţin preferată de chirurgii oncologi.

Pot apărea complicaţii imediate sau la distanţă

Ca orice operaţie şi mastectomia are riscuri, complicaţiile putând apărea imediat, cât şi după câteva luni sau câţiva ani. Probleme cu implanturile mamare sunt printre cele mai obişnuite motive de îngrijorare.

Un studiu care a evaluat 592 de femei care făcuseră mastectomie bilaterală profilactică subcutanată cu reconstrucţie cu implanturi a arătat că, în următorii 14 ani, jumătate avuseseră nevoie de o a doua intervenţie chirurgicală. Motivul? Dezvoltarea unei capsule strânse, ferme în jurul implantului.

Pe lângă complicaţiile de ordin fizic mai pot apărea cele de ordin psihologic şi social. Cercetările realizate până acum în acest sens sunt modeste.

Ovarectomia scade şi ea riscul de cancer de sân

O altă opţiune chirurgicală pentru femeile cu risc crescut de cancer mamar este salpingo-ovarectomia profilactică – îndepărtarea trompelor uterine şi a ovarelor. Excizia ovarelor la femeile aflate la premenopauză scade foarte mult cantitatea de estrogen produsă în organism şi poate opri sau încetini evoluţia cancerului a cărui creştere depinde de estrogen.

De obicei, ovarectomia este motivată de nevoia de a reduce riscul de cancer ovarian. Totuşi, dacă procedura este făcută înainte ca femeia să ajungă la menopauză reduce şi riscul de cancer mamar. Salpingo-ovarectomia profilactică reduce riscul de cancer mamar cu 50% la femeile aflate la premenopauză.

Există însă şi consecinţe de care trebuie să se ţină seama. Acestea includ intrarea prematură la menopauză, infertilitatea şi riscul de osteoporoză.