„Medicamentele pentru hepatita C sunt foarte eficiente, cu o condiţie: să fie luate“

Diagnosticul de hepatită se pune în urma unor analize de laborator

În ultimii patru ani, peste 14.000 de pacienţi bolnavi de hepatită C din România au primit tratamente noi, fără interferon, printr-un program derulat de Ministerul Sănătăţii. Autorităţile au anunţat că l-au extins şi că alţi 18.000 de pacienţi cu vârste începând cu 12 ani vor fi trataţi cu medicamentele care vindecă hepatita C. Avem, însă şi probleme.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a elaborat o strategie globală pentru eliminarea, până în anul 2030, a hepatitelor infecţioase din rândul problemelor de sănătate publică. România a aderat la această strategie ale cărei principale ţinte sunt virusurile B şi C.

Dar nu va fi un proces simplu. Timp de mulţi ani, România a ocupat un loc fruntaş între ţările europene în ceea ce priveşte infecţia cu virusurile hepatitice B şi C. „Se întâmpla aşa pentru că până la Revoluţie, sistemul medical nu avea control asupra acestui fenomen. Practic, orice intervenţie chirurgicală, orice manevră sângerândă, mai ales dacă se făcea şi transfuzie de sânge, reprezenta un risc real de transmitere a virusurilor B şi C. La asta se adăuga şi transmiterea materno-fetală. De asemenea, până în 1996, nu a existat vaccinare obligatorie pentru hepatita B, ceea ce a dus la o explozie a acestei infecţii“, explică dr. Adrian Gabriel Marinescu, medic specialist de boli infecţioase la Institutul „Prof. dr. Matei Balş“ din Bucureşti.

Gratuitate la tratament şi pentru cei cu fibroză 0

Lucrurile au început să se schimbe însă. „În ultimii ani, am reuşit să intrăm şi noi, românii. în rândul lumii. Am reuşit să tratăm un număr destul de mare de pacienţi cu hepatită C. Şi mai important este că am ajuns, în 2019, să tratăm, practic, orice pacient cu formă activă de hepatită, chiar dacă are un grad mic de fibroză hepatică“, adaugă dr. Marinescu.

Iar viitorul este, se pare, şi mai promiţător. Cel puţin aşa susţin reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), şi ai Ministerului Sănătăţii (MS). Recent, dr. Roxana Radu, reprezentanta CNAS, a anunţat că, începând cu noul contract care ar urma să fie încheiat până în septembrie anul acesta, pacienţii cu hepatită C vor primi tratament, chiar dacă vor avea stadiul de fibroză 0, adică o boală într-un stadiu mai puţin grav. „Este ceea ce ne-am propus încă din anul 2015. Părea atunci că o să dureze mult până o să ajungem la această fază, dar iată că am ajuns. De anul acesta, vor primi tratament şi copiii şi adolescenţii cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani, precum şi pacienţii care nu au răspuns la tratament cu terapiile acestea cu antivirale cu acţiune directă“, a afirmat dr. Radu.

Casa Naţională face eforturi să nu existe nicio sincopă între actualul contract şi începerea noului contract, a adăugat reprezentanta acestei instituţii. Potrivit datelor Casei, din 2015, când a început furnizarea tratamentului fără interferon pentru pacienţi bolnavi de hepatita C, s-au înregistrat peste 14.000 de beneficiari.

La rândul său, conf. univ. Mircea Manuc, preşedintele Comisiei de Gastroenterologie din cadrul Ministerului Sănătăţii, a declarat că aproximativ 18.000 de tratamente vor fi cuprinse în noul contract. „Am extins tratamentul până la gradul de fibroză 0 – doar prezenţa viremiei va conta – la toate genotipurile. Până acum, am avut doar pentru genotipul 1B, care reprezenta un procentaj foarte mare din toate infecţiile virale cu virus C din România. În plus, a fost inclus în lista de tratamente şi un medicament care este administrat pacienţilor care nu au răspuns la tratamentul iniţial“, a precizat conferenţiarul.

De ce nu avem răspuns maxim la tratament

Progresele în tratamentul hepatitelor virale cu virus hepatitic C în România au fost fantastice, a apreciat şi prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, medic primar de boli infecţioase, managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“ din Bucureşti. „Am avut în primii ani o rată de răspuns de 99,3% la tratamentul fără interferon în hepatita C. Acum se pare că a mai scăzut puţin, pentru că lumea este mai puţin conştientă. Primii participanţi la acest program îşi doreau din răsputeri să se vindece. Pe măsură ce ai mai puţine probleme din cauza ficatului, conştientizezi mai puţin că, de fapt, ai în spate un virus care ţi-ar putea aduce şi un cancer. Şi că Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională îţi dau posibilitatea să scapi de acest virus. Şi să scapi de această sabie a lui Damocles de deasupra capului tău care înseamnă cancerul hepatic. Nu mai vorbim în momentul de faţă de ciroză dată de virusul hepatitic C. Ceea ce este un lucru fantastic. Evident că vom vorbi în continuare de ciroză, dar de alte cauze“, a mai spus prof. dr. Streinu-Cercel.

Există, totuşi, şi o uşoară dezamăgire în ceea ce priveşte rata de răspuns a pacienţilor din România la tratamentele moderne pentru hepatita C. Marinela Debu, preşedinta Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) a spus că, în ceea ce o priveşte, se aştepta ca această rată de răspuns să se ducă şi mai aproape de 100%, în schimb, ea s-a dus în jos, spre 96,5%. „Şi vorbind şi cu medicii, se pare că problema porneşte de la faptul că unii pacienţi nu înţeleg că trebuie să-şi ia toate pastilele zi de zi. O altă problemă care apare este neprezentarea la medic pentru efectuarea viremiei de final, cea de la 12 săptămâni. Eu cred că nu este cost eficient să facem aşa ceva şi nu este normal pentru oricare pacient. Gândiţi-vă că pacientul nu ştie în mod realist dacă a răspuns sau nu la tratament, se trezeşte peste un an sau doi că are o problemă şi nu ştie de ce o are. Sunt atâţia pacienţi neasiguraţi care nu au şansa de a beneficia de tratament şi care şi-ar dori tratamentul. Şi atunci cei care primesc tratamentul trebuie să aprecieze şi să meargă să-şi repete încărcătura virală la timp, atunci când li se spune că trebuie să vină. Dacă ne dorim să fim ca afară, trebuie să fim ca afară şi în ceea ce înseamnă respectarea regulilor“, a punctat Marinela Debu.

Consimţământ fără acoperire

Potrivit dr. Roxana Radu, pacientul trebuie să urmeze indicaţiile medicului atât în ceea ce priveşte administrarea tratamentului, cât şi în ceea ce priveşte evaluarea răspunsului la tratament şi este nevoie ca asociaţia de pacienţi să le stea alături autorităţilor pentru creşterea complianţei la tratament.

„Necazul nostru este că există pacienţi care nu-şi iau tratamentul, deşi semnează un consimţământ unde îşi asumă să facă aceste lucruri. Sigur, e dreptul, dar şi responsabilitatea pacientului de a urma un tratament care a fost furnizat. Şi nu ne legăm de costurile lui. Putea să coste un leu. Un pacient care are o boală pe care o poate transmite altcuiva îi pune la risc pe cei din jur dacă nu se tratează corespunzător, mai ales dacă accesul lui la tratament este asigurat de sistem“, consideră conf. univ. Mircea Manuc.

„Am început programul prin a-i trata pe cei cu ciroză decompensată, în aşa fel încât să le dăm o speranţă la viaţă. Acum, discutăm despre tratarea hepatitei C în faza de fibroză 0. Este vorba de pacienţi care sunt infectaţi cu virusul C, care sunt viremici şi care, dacă îşi iau în fiecare zi acea pastiluţă sau acele pastiluţe, au şanse să se vindece aproape de 100%. Şi ar fi păcat ca lumea să nu înţeleagă acest lucru. Medicamentele sunt foarte bune cu o singură condiţie: dacă sunt luate. Şi mai mult decât atât, sunt şi foarte scumpe“, a apreciat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel.

Sute de milioane de oameni trăiesc cu hepatite B şi C

Datele OMS arată că 256 de milioane de persoane trăiesc cu hepatită cronică B şi 71 de milioane cu hepatită cronică C. Accesul la testare este limitat, doar 9% din cei care trăiesc cu hepatită B şi 20% din cei care trăiesc cu hepatită cronică C fiind conştienţi de infectare. Cu 1,4 milioane de decese în fiecare an, hepatita ocupă locul al doilea, după tuberculoză, în topul mortalităţii cauzate de boli infecţioase.

Pacienţii neasiguraţi nu pot beneficia de testare gratuită

De un an, medicii de familie pot testa gratuit markerii virali pentru hepatită B şi C. Cu condiţia ca pacienţii să fie asiguraţi şi să vină la medic pentru testare. Potrivit prof. dr. Streinu-Cercel, toate persoanele înscrise la medicul de familie ar trebui testate. „Eu am sperat să apară o decizie centrală, ca să spun aşa, cu sarcină pentru colegii de medicină primară astfel ca în doi ani-doi ani şi jumătate toţi membrii de pe liste să fie testaţi. Îi testăm, îi tratăm. Îi tratăm, am scos din circulaţie riscul de a mai da altor persoane aceste virusuri B sau C.“ 

Ar fi însă nevoie de mai mult. „Diagnosticarea pacienţilor cu hepatită B şi C rămâne o problemă oriunde în lume. România are nevoie de un screening naţional care să cuprindă toate zonele ţării, mai ales pe cele rurale. S-au făcut paşi în acest sens, dar lucrurile ar trebui cu siguranţă îmbunătăţite, cu mai multe centre de testare. Ar fi necesare programe pentru populaţia defavorizată, care are un mare risc de infectare şi care, de cele mai multe ori, nu este asigurată. Ca urmare, accesul la sistemul de sănătate este redus“, apreciază dr. Adrian Gabriel Marinescu.

Fiecare dintre cei circa 11.000 de medici de familie din România are pe liste sute de astfel de pacienţi neasiguraţi, spune, la rândul ei, dr. Ligia Moşneaga, medic de familie, reprezentanta Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie (SNFM). „200-300 la o listă de capitaţie medie de 2.000 de pacienţi înseamnă foarte mult şi înseamnă pacienţi care beneficiază doar de pachetul minimal. Aceşti pacienţi nu sunt testaţi. Sperăm în testarea lor pe viitor, pentru că aceşti pacienţi sunt, de regulă, cei defavorizaţi social, dacă vreţi, care nu au nici bani ca să-şi plătească teste de orice fel. Aici este marea masă de pacienţi purtători infectaţi şi transmiţători“, a atras atenţia medicul de familie.

Campanii de testare gratuită

APAH-RO desfăşoară de câţiva ani, alături de medicii specialişti, campanii de conştientizare şi de testare gratuită a hepatitelor, mai ales în comunităţile defavorizate. Astfel de comunităţi există şi în Bucureşti, în cartierele Rahova şi Ferentari mai ales. „Trebuie să mergem în aceste comunităţi şi să ajutăm şi să găsim soluţii pentru a-i testa şi a le oferi acces la tratament. Realist vorbind, este absurd să ne gândim că trebuie să aibă o altă boală care le-ar putea oferi calitatea de asigurat când vorbim totuşi de o boală infecţioasă şi de o boală vindecabilă în cazul hepatitei C. Iar la hepatita B cu siguranţă pot fi monitorizaţi şi, dacă este nevoie de tratament, li se poate oferi această şansă“, a spus Marinela Debu, preşedinta APAH-RO.

Numai anul trecut, Asociaţia a ajutat la testarea a peste 2.000 de persoane la nivelul întregii ţări, iar anul acesta, în parteneriat cu autorităţile locale din comuna Cumpăna, judeţul Constanţa, a început o campanie de microeliminarea a hepatitelor. „Pot spune că, în ultimele luni, am observat o mai bună cunoaştere a problematicii – de la posibilităţile de testare până la modalităţile de transmitere şi prevenţie. În acelaşi timp, se remarcă o dorinţă în creştere în ceea ce priveşte testarea, fapt care arată că oamenii încearcă să treacă peste teama de a fi judecaţi şi devin mai preocupaţi de starea lor de sănătate. În plus, cei care ştiu că sunt pacienţi au înţeles mai bine rolul monitorizării conform indicaţiilor medicului şi, de asemenea, ce drepturi au“, a apreciat preşedinta asociaţiei.

Distanţa faţă de centrul terapeutic contează

Marinela Debu a punctat câteva dificultăţi referitoare la accesul la tratament pe care le au pacienţii cu hepatită. „Dacă vorbim despre un pacient cu virus C, importantă este distanţa faţă de cele 14 centre de unde îşi poate lua terapia. De asemenea, extrem de importantă este calitatea de asigurat pentru toţi pacienţii. În lipsa acesteia, accesul este aproape imposibil. Pentru pacienţii cu virus B şi B plus D, dar în anumite cazuri şi pentru pacienţii cu virus C, unele obstacole ţin mai mult de costul unor analize – încărcătura virală, fibromax/fibroscan. Sumele pe care trebuie să le suporte sunt între 700 şi 1.000 de lei împreună, în funcţie de laboratorul la care se fac.“

O problemă mai specială este dată de realitatea din anumite unităţi medicale. „În cazul spitalizării de zi pentru stadializarea bolii, legislaţia oferă multe posibilităţi pacienţilor: analize precum încărcătura virală/fibroscan gratuite. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, pacienţii nu pot accesa această facilitate pentru că multe unităţi medicale nu dispun de aparatura necesară efectuării testelor. Ne-ar ajuta foarte mult să avem o centralizare a unităţilor medicale în care se pot efectua aceste teste conform legislaţiei în vigoare.“  

Cum se transmite hepatita

Hepatita se transmite simplu, din păcate, reaminteşte prof. dr. Adrian Streinu-Cercel: „Prin contact sexual neprotejat, sânge şi produse de sânge, ac contaminat – respectiv utilizatorii de droguri – homosexualii. Am primit săptămâna trecută o pacientă. Avea 18 ani, fusese undeva la mare, în urmă cu câteva luni şi-şi făcuse un tatuaj. Şi a venit cu infecţie cu virus hepatitic C. Să te duci la plajă şi să-ţi faci un tatuaj acolo... daţi-o încolo de treabă! Deci noi trebuie să avem grijă: cei care-i fac piercinguri şi tatuaje în condiţii improprii, cei care nu se protejează atunci când fac sex, consumatorii de droguri şi minorităţile sexuale – acestea sunt grupele de risc.“ 28 iulie este Ziua mondială de luptă împotriva hepatitelor.