Cum arată medicina viitorului: teste genetice la îndemâna tuturor, aplicaţii pe mobil şi ochelari Google pe nas

Descifrarea întregului genom va fi accesibilă la scară largă, maşinile vor monitoriza starea de sănătate a şoferilor, iar telefonul mobil va transmite automat semnale de alarmă medicilor atunci când suferim un infarct prin intermediul unor aplicaţii bine controlate. Aşa arată viitorul nu foarte îndepărtat în medicină, cred specialiştii.

În acest moment, un medic oncolog din România nu are la dispoziţie mai mult de două minute pentru fiecare bolnav de cancer dintre cei aproximativ 40 pe care îi vede zilnic.

„Medicul oncolog Florin Onisim, de la Spitalul de Urgenţă Giurgiu, a făcut un calcul concret din care a rezultat că el are la dispoziţie, în medie, 1 minut şi 45 de secunde pentru fiecare bolnav. Timp în care trebuie realizate anamneza (n. r. – întrebări privind starea pacientului şi evoluţia bolii), examenul clinic şi decizia terapeutică adaptată fiecăruia“, relatează medicul rezident Marius Geantă, din Bucureşti, partener într-un proiect de implementare a medicinei viitorului în Europa.

Internetul, o capcană pentru pacienţi

Prin urmare, medicii sunt supraîncărcaţi, iar pacienţii sunt insuficient informaţi cu privire la tratament, la efectele adverse, la alimentaţie. Este, în mod clar, nevoie de schimbări majore în sistem, pentru ca relaţia medic-pacient să se echilibreze. Una dintre direcţiile naturale de evoluţie în acest sens a fost descoperită şi folosită pe scară largă deja de pacienţi – informarea de pe internet.

Totuşi, lipsa unor reglementări din partea autorităţilor sanitare europene face ca mare parte dintre informaţiile de pe internet la care au acces pacienţii să nu provină din surse de încredere. De aceea, următorul pas în medicină este acreditarea unor surse de informaţii de către societăţile profesionale, astfel încât să completeze în mod real vizitele la medic.

„Deocamdată, părinţii care se consideră mai medici decât medicii pentru că s-au informat de pe internet cu privire la bolile copilului şi la tratamente ne pun foarte multe probleme în cabinet. În loc să ne petrecem timpul şi-aşa puţin tratând şi explicând tratamentele pe care le dăm copiilor, noi trebuie să-i convingem pe părinţi că metodele terapeutice cele mai eficiente sunt cele recomandate de ghidurile terapeutice, nu cele vehiculate pe internet, în diverse surse deloc credibile“, spune dr. Ana Culcer, şefa secţiei de Neonatologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti.

De o parte genomul, de alta aplicaţiile pe mobil

Tabloul unei vizite la medic în viitorul nu foarte îndepărtat este următorul: pe baza unui card, medicul are acces la toate informaţiile din istoricul tău medical, la dosarul medical electronic, dar şi la întregul genom descifrat, astfel că îţi vede toate predispoziţiile către boli.

În momentul în care îţi prescrie un tratament, tu, adică pacientul, foloseşti anumite aplicaţii recomandate de pe smartphone sau ochelarii Google pentru a obţine toate informaţiile despre tratamentul respectiv, inclusiv reacţiile adverse, astfel încât să ştii exact ce alte întrebări să pui medicului.

„În câţiva ani, medicul va prescrie aplicaţii de telefon mobil sau de computer, la fel cum prescrie în prezent anumite medicamente sau dispozitive medicale. Unul dintre proiectele europene care au în vedere acest lucru este IT Future of Medicine, coordonat la Berlin de cercetători din cadrul Institutului «Max Planck»“, crede Marius Geantă.

Aplicaţiile de sănătate există şi în prezent. De fapt, una dintre provocări pentru pacienţi astăzi o constituie modalitatea de selecţie a acelor aplicaţii cu adevărat utile din hăţişul de aplicaţii care pretind că monitorizează starea de sănătate disponibile pe Android, pe iOS sau pe alte sisteme de operare pe mobil ori pe tabletă.

De aceea, atât în Statele Unite ale Americii, cât şi în Uniunea Europeană se lucrează în prezent la un set de reguli ce vor fi impuse tuturor statelor membre privind aplicaţiile de sănătate recomandate de autorităţile în domeniu.

„Medicina personalizată, adică testele genetice şi administrarea tratamentelor ţintite, va câştiga teren şi în România. Pentru că există deja directive europene care ne vor impune şi nouă să dezvoltăm această latură a medicinei“, consideră Marius Geantă, medic rezident

Registrul aplicaţiilor de sănătate

La finalul anului trecut, un grup de cercetare, de publishing şi de consultanţă cu sediul în Marea Britanie, PatientView, a lansat „Registrul European al Aplicaţiilor de Sănătate 2012-2013“ („European Directory of Health Apps 2012-2013“). Este vorba despre un document de 250 de pagini care cuprinde informaţii despre cele mai folosite aplicaţii de mobil de pe teritoriul Uniunii Europene al căror obiect este monitorizarea stării de sănătate, a tratamentului, a efectelor adverse sau informarea pacienţilor cu anumite boli.

Aici sunt incluse aplicaţii pentru gestionarea simptomelor şi tratamentului în diabet, pentru sprijinirea persoanelor cu tulburări psihice (depresie, tulburare obsesiv-compulsivă etc.), pentru calcularea numărului de calorii consumate şi arse, chiar şi pentru cei diagnosticaţi cu afecţiuni ale creierului sau infectaţi cu HIV/SIDA.

„Aplicaţiile de sănătate s-ar putea dovedi unelte importante pentru promovarea responsabilizării pacienţilor în ceea ce priveşte autoîngrijirea stării de sănătate. Oamenii sunt din ce în ce mai ocupaţi, călătoresc, au responsabilităţi la serviciu şi acasă şi trebuie să răspundă corect provocărilor pe care societatea modernă le ridică. Dacă ne îmbolnăvim, trebuie să gestionăm tratamentul şi îngrijirea la domiciliu, precum şi consecinţele bolii respective. Aplicaţiile de sănătate reprezintă o unealtă care oferă informaţii şi sprijin pacienţilor în acest proces de autogestionare a stării de sănătate“, spune Robert Madelin, directorul general al Reţelelor de Comunicaţii, Conţinut şi Tehnologie din cadrul Comisiei Europene, în prefaţa broşurii în format pdf care se găseşte gratuit pe internet.

Dispare relaţia clasică medic-pacient?

Se încearcă dezvoltarea unor astfel de aplicaţii şi în România, ca ajutoare concrete pentru pacienţi şi adaptate la piaţa din România, unde smartphone-ul nu există în toate casele, unde există, totuşi, computere, unde mulţi nu au acces online. De aceea, se elaborează şi soluţii offline: tipărite, call center, alerte SMS – un sistem integrat cu scopul de a-l ajuta pe pacient după ce pleacă de la medic.

„Pacientul trebuie să fie sigur că sursa este credibilă, că informaţiile sunt corecte. Aceste aplicaţii nu substituie medicul, ci sunt instrumente care întăresc relaţia cu medicul. În relaţia tradiţională medic-pacient, majoritatea pacienţilor români îşi doresc să aibă acces la medici buni tot timpul. Şi aceasta poate fi o cale prin care şi în intervalul dintre vizite, ei ar şti că mereu au parte de informaţii verificate“, precizează Marius Geantă.

Dipozitive moderne care pot salva viaţa

Husa de iPhone care îţi face EKG: Autoritatea americană pentru controlul medicamentelor şi alimentelor (Food and Drug Administration – FDA) a aprobat recent o husă pentru iPhone prevăzută cu doi senzori care pot înlocui, temporar, electrocardiograful (EKG). „Dispozitivul este destinat mai ales pacienţilor cu fibrilaţie atrială. Senzorii de pe exteriorul husei înregistrează traseul EKG“, explică medicul Marius Geantă, care deţine un astfel de dispozitiv.

Cipul care prevesteşte infarctul: Un dispozitiv care se introduce sub pielea unuia dintre braţe anunţă atât pacientul, cât şi medicul curant cu privire la eventualitatea unui infarct miocardic. În infarctul miocardic, primul semn este durerea, dar acesta este un simptom tardiv. Cu aproximativ cinci-şase ore înainte, în organism se eliberează anumite substanţe care sunt alarma ce spune: „Mergi la medic, pentru că poţi suferi un infarct!“. Dispozitivul este activat de aceste substanţe şi transmite semnale atât către persoana în cauză, cât şi către medici (SMS).

Maşina care îţi monitorizează sănătatea: Ford Motors a anunţat anul trecut o colaborare cu Microsoft, Healthrageous şi cu Blue Metal Architects, în vederea creării unor senzori care, ataşaţi de scaunul şoferului sau de volan, să monitorizeze starea de sănătatea a acestuia: pulsul, ritmul cardiac şi alţi parametri de acest gen. Astfel, este depistat şi riscul de accidente.

Plasturele care anunţă medicii când cazi: Vigi’Fall este un dispozitiv creat de consorţiul FallWatch, cu ajutorul fondurilor europene. El este prevăzut cu: un biosenzor, sub formă de plasture, purtat de utilizator, în timp ce alţi senzori sunt ataşaţi pe pereţii din jurul casei. Dacă utilizatorul – în general persoane vârstnice, cu risc crescut de căzături – suferă o căzătură, pe lângă semnalul emis de biosenzor, care anunţă acest lucru, senzorii montaţi pe pereţi detectează absenţa mişcării şi vor emite un semnal către o cutie de control, situată, de asemenea, în interiorul casei. Cutia de control este conectată automat, prin intermediul telefonului, către personalul medical sau către un call center, în cazul în care căzătura a avut loc în propria locuinţă. 

Prima operaţie realizată de un medic cu ochelari Google

Săptămâna trecută, mai exact joi, 20 iunie, un medic venezuelean a realizat prima intervenţie chirurgicală folosind ochelarii Google. De fapt, medicul chirurg Rafael Grossmann Zamora (foto), care activează la Eastern Maine Medical Center, SUA, a folosit gadgetul Google pentru a înregistra operaţia şi a o transmite prin Google Glass Hang-Out. El s-a înscris în programul Google Explorer şi este una dintre puţinele persoane care au deja ochelarii Google.

„Ceea ce am vrut prin realizarea intervenţiei folosind ochelarii Google şi înregistrând procedura a fost să demonstrez că acest dispozitiv şi platforma care-l însoţeşte sunt instrumente intuitive care au un potenţial uriaş în asistenţa medicală, în mod special în chirurgie, ar putea permite consultaţii mai bune intra-operatorii, consilierea din partea altor medici, la distanţă, precum şi educaţie medicală la distanţă, într-un mod foarte simplu“, explică medicul Rafael Grossmann pe blogul său. Pentru prima intervenţie cu ochelarii Google pe nas, 

chirurgul a ales o operaţie simplă, adică introducerea unui tub gastric pe cale endoscopică (gastrostomie endoscopică percutană). „Cred că în viitor ar trebui să existe o cale prin care să se poată face trecerea de la imaginile filmate direct cu ochelarii Google la cele filmate cu endoscopul, astfel încât imaginea de ansamblu să fie completă. Dar deja se lucrează la asta. Intervenţia a decurs uşor şi rapid, imaginile nu sunt perfecte din punct de vedere tehnic, dar scopul meu a fost atins: am demonstrat că transmisiunea unei intervenţii chirurgicale cu ochelarii Google este posibilă“, a conchis Grossmann.

Chirurgul Rafael Grossmann este unul dintre dezvoltatorii sistemului de „teletraumă“ din SUA. Mai exact, prin intermediul unui smartphone, medicii americani specializaţi în tratarea traumatismelor îşi pot oferi sprijinul şi expertiza altor medici. Aplicaţia pentru iPod, creată de el însuşi, poartă numele „iPodTeletrauma“ şi costă 229 de dolari.

Acest articol a fost publicat în „Weekend Adevărul“.