Metode prin care depistăm infecţiile

Testele de sânge şi culturile bacteriene sunt cele mai bune metode pentru depistarea virusurilor şi bacteriilor . Bolile infecţioase trebuie diagnosticate în stadii incipiente, deoarece, în timp, se cronicizează şi pun viaţa în pericol.

Virusurile şi bacteriile sunt principalii agenţi patogeni responsabili de apariţia bolilor infecţioase. Medicii atenţionează că aceste boli trebuie depistate şi tratate la timp, deoarece pot da complicaţii pe termen lung. Ulcerul, infertilitatea, ciroza hepatică şi cancerul pulmonar sunt doar câteva dintre complicaţii. Cel mai uşor de depistat sunt bolile infecţioase simptomatice, precum tuberculoza, anexita şi virozele respiratorii de sezon.

Citeşte şi:
Vrei să te fereşti de microbi. Dar ştii unde se ascund?

Factori care scad imunitatea

Printre infecţiile mai puţin frecvente, dar deosebit de periculoase se numără cea cu HIV (virusul imunodeficienţei dobândite), urmată îndeaproape de infecţia cu virusul hepatitic C. În acelaşi top, cu o incidenţă în scădere la nivel mondial, se află poliomielita, infecţia meningococică şi streptococică, dar şi difteria. În general, cele mai multe boli infecţioase pot fi prevenite dacă se cunosc căile de răspândire a agenţilor patogeni.

Bolile infecţioase se pot transmite prin contact sexual neprotejat, prin fluide şi prin transfuzii (virusurile hepatitice, HIV), prin tuse (TBC, viroze respiratorii), sărut (mononucleoza infecţioasă) sau de la mamă la făt. Se recomandă atenţie sporită şi la obiectele cu care se intră zilnic în contact, de exemplu, tastatura de la calculator, mânerele uşilor ori barele din mijloacele de transport. Unele bacterii (de exemplu, Helicobacter pylori) şi virusuri (de exemplu, virusul hepatitic A care cauzează „boala mâinilor murdare") rezistă cel mai mult pe obiectele din jur.

Testele de sânge, anual

Bolile infecţioase de tipul hepatitelor ar putea fi ţinute sub control dacă, anual, s-ar realiza un set complet de analize de sânge prin care să se depisteze virusurile care le cauzează. În ceea ce priveşte virusul imunodeficienţei dobândite (HIV), acesta poate fi controlat dacă este depistat înaintea declanşării bolii SIDA. În prezent, nu există un program de screening privind infecţia cu HIV şi, prin urmare, o persoană care a contractat acest virus poate avea o viaţă normală cel mult 15 ani. După această perioadă, se declanşează sindromul imunodeficienţei dobândite (SIDA). Tot în sânge se pot depista şi virusurile hepatitice B şi C. Netratată la timp, adică în cel mult 12 ani, hepatita devine cronică şi poate duce la afecţiuni grave ale ficatului, precum ciroza şi cancerul hepatic.

Saliva, indicatorul infecţiilor bacteriene

Potrivit medicului de familie Călin Ciubotaru, majoritatea infecţiilor bacteriene sunt simptomatice şi se depistează prin recoltarea culturii bacteriologice de la locul infecţiei. De exemplu, tuberculoza se poate depista rapid prin izolarea bacilului Koch din spută, dar mai există şi metoda imagisticii pulmonare. Infecţiile urinare (anexita, cistita) se pot observa prin intermediul uroculturii.

Tot prin intermediul acestei analize se pot depista nefrita sau pielonefrita, boală inflamatorie a rinichilor. Infecţiile urinare se manifestă prin usturimi la urinat şi prin dureri în zona lombară, care iradiază către coapse.

Cele mai contagioase boli infecţioase

Bolile copilăriei (varicela, rujeola şi rubeola) şi gripa sunt considerate cele mai contagioase boli infecţioase. Acestea sunt produse de virusuri ce se transmit pe cale aeriană. Prin urmare, se recomandă evitarea contactului cu persoanele bolnave. De exemplu, dacă o persoană gripată strănută de trei ori, fără să-şi acopere gura, cel puţin 30 de persoane din jurul său se vor infecta cu virusul gripal.