Microbii ne pot schimba comportamentul

Infecţii care nu-şi arată „colţii”, cum sunt cele cu Toxoplasma gondii sau cu E. coli, ne pot tăia cheful de viaţă. Altele, în schimb, acţionează în mod similar antidepresivelor. Află prin ce mecanisme ne schimbă starea psihică.

Când contractăm o infecţie, ne este afectată deopotrivă starea fizică şi cea psihică: devenim apatici, mai puţin comunicativi şi chiar depresivi dacă se prelungeşte convalescenţa. Însă există şi o cale directă prin care infecţiile ajung să ne modifice dispoziţia. S-a observat că anumite bacterii şi paraziţi pot produce modificări chimice la nivelul creierului, ce ajung să ne influenţeze chiar personalitatea.

Bacteria care ne face fericiţi şi isteţi

Mycobacterium vaccae, o „rudă îndepărtată" a bacteriei care produce tuberculoza, dar ­inofensivă în comparaţie cu aceasta, produce o reacţie imunitară în care cercetătorii au văzut o armă contra cancerului. În cadrul unui experiment desfăşurat în anul 2004, bacteria M. vaccae a fost injectată unor bolnavi cu cancer pulmonar în speranţa că va stimula sistemul imunitar să distrugă celulele canceroase.

Nu a avut efectul scontat, însă cercetătorii au făcut o descoperire surprinzătoare: bolnavii au devenit mai fericiţi şi mai optimişti. Abia trei ani mai târziu s-a observat cum acţionează această bacterie: anticorpii produşi la contactul cu ea stimulează secreţia unei cantităţi mari de serotonină, neurotransmiţător ce ne conferă o stare de bine. Mecanismul este acelaşi cu cel pe care-l are medicamentul Prozac, prescris în tratamentul depresiei. Se speră acum crearea unui nou medicament antidepresiv pornind de la această descoperire.

Pisicile, paraziţii şi inteligenţa

Între 40 şi 60 la sută din populaţia Globului ­este infectată cu un parazit transmis de pisici. El se numeşte Toxoplasma gondii şi, în cele mai multe cazuri, provoacă simptome similare răcelii, dar rămâne în corp în stare latentă. Se pare totuşi că el nu este atât de inofensiv pe cât s-ar fi crezut. Dr. Nicky Boulter, cercetător în domeniul bolilor infecţioase la Universitatea de Tehnologie din Sydney, Australia, a observat că persoanele infectate cu parazitul T. gondii au un coeficient de inteligenţă mai redus şi o putere mai mică de concentrare.

El modifică şi comportamentul, însă într-o manieră diferită la cele două sexe, spune specialistul. Bărbaţii devin mai impulsivi, în vreme ce femeile au tendinţa de a fi extrovertite şi foarte afectuoase. Alte studii au semnalat şi o legătură cu schizofrenia şi cu tulburările bipolare. Parazitul influenţează nivelul a doi neurotransmiţători, dopamina şi glutamatul, care „dictează" dispoziţia.

E. coli ne strică dispoziţia

În cadrul unui experiment, medicul Naomi Eisenberger, de la Universitatea „California", a infectat 39 de oameni cu o doză mică din toxina eliberată de bacteria E. coli. Ulterior, chestionarele completate de participanţii la studiu au arătat că aceştia au devenit mai puţin interesaţi de recompensele financiare şi de interacţiunea cu alţi oameni.

„Când ai o infecţie serioasă, cum ar fi o toxiinfecţie alimentară, vrei doar să stai în pat, să dormi şi să leneveşti. Acesta este răspunsul inflamator şi modul prin ­care organismul se asigură că-ţi vei dedica toată energia pentru a lupta contra infecţiei. Este interesant că acest comportament este similar cu cel observat la oamenii cu depresie", nota dr. Eisenberger în studiul său.

Asfaltul a adus depresia?

Bacteria M. vaccae, care stimulează secreţia serotoninei şi îmbunătăţeşte starea psihică, se găseşte pe sol şi este foarte uşor de inhalat. Pornind de la descoperirile făcute până acum, oamenii de ştiinţă au emis o teorie ce ar putea explica incidenţa ridicată a depresiei în epoca modernă. Potrivit acesteia, de vină este, cel puţin parţial, traiul „între betoane", care presupune un contact foarte redus cu praful de pământ în care trăieşte această bacterie.

Specialistul nostru
Conf. dr. Irina Codiţă
şef Laborator Infecţii
Nosocomiale şi Rezistenţă
la Antimicrobiene
Institutul „I. Cantacuzino"

Este cunoscut faptul că sistemul nervos poate fi afectat direct de bacteriile, virusurile sau paraziţii care se multiplică la acest ­nivel (meningite bacteriene cu E. coli, infestări cu Trichinela spiralis etc.) şi/sau prin acţiunea unor ­toxine bacteriene care influenţează nivelul de mediatori chimici la nivelul sinapselor neuronale ­(toxina botulinică).

Date experimentale au arătat că unele microorganisme au efecte asupra unei zone a sistemului nervos central ce modulează comportamentul. S-a dovedit că ­infecţiile timpurii pot genera sechele fiziologice care afectează comportamentul la fel de mult ca evenimentele psihologice marcante.

Beneficiu

O bacterie  care se găseşte în sol poate îmbunătăţi capacitatea de învăţare.