Nobel medical cu iz românesc

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Randy Schekman, unul dintre laureaţii Nobel pentru Medicină de anul acesta FOTO Reuters
Randy Schekman, unul dintre laureaţii Nobel pentru Medicină de anul acesta FOTO Reuters

Fără cercetările lui George Emil Palade, laureat Nobel în 1974, nu ar fi fost posibilă descoperirea lui Randy Schekman, James Rothman şi a lui Thomas Südhof, premianţii de anul acesta.

„În primul rând, vreau să-i ofer consideraţia mea lui George Palade, cel care a fost, într-adevăr, pionierul biologiei celulare. El a dezvoltat tehnicile de microscopie electronică şi a văzut pentru prima oară membranele din interiorul celulelor umane.“ Aşa sună discursul telefonic al unuia dintre proaspeţii laureaţi Nobel pentru Medicină, Randy W. Schekman, imediat după ce s-a bucurat ca un copil la primirea veştii. „Am dansat prin casă cu soţia mea şi am repetat întruna «O, Doamne, o, Doamne!»“, mărturiseşte el.

Americanii Randy W. Schekman şi James Rothman, împreună cu germanul Thomas C. Südhof, au împărţit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2013. În cuvintele Comitetului Nobel, cei trei au fost premiaţi „pentru descoperirea maşinăriei care controlează traficul vezicular, un sistem de transport esenţial al celulelor noastre“. Cu alte cuvinte, cei trei au descoperit modul în care substanţe esenţiale pentru funcţionarea organismului – hormoni, enzime, neurotransmiţători, anticorpi – sunt eliberate în corp la locul potrivit şi la momentul potrivit.  Astfel, se pot explica mai uşor mecanismele de instalare a unor boli frecvente ale lumii moderne: diabet, afecţiuni ale sistemului imunitar şi boli neurologice, pentru a numi numai câteva, potrivit Comitetului Nobel.

Meritele geniului român

Nobelul celor trei cercetători se leagă indubitabil de Nobelul primit de românul George Emil Palade (foto) în 1974, aşa cum însuşi Schekman a declarat. Schekman l-a apreciat pe Palade pentru că mentorul lui a fost, la rândul lui, un mare admirator al geniului român. Nu întâmplător, fiindcă George Emil Palade a pus, practic, bazele biologiei celulare moderne. Fără descoperirile lui, premiate cu Nobelul pentru Fiziologie sau Medicină în 1974, munca cercetătorilor în biologie celulară de astăzi ar fi mult mai dificilă. „Orice desen al celulelor din 1952-1953, până când va pieri omenirea, va fi cu ceea ce a făcut Palade“, subliniază profesorul Laurenţiu Popescu, directorul Institutului „Victor Babeş“, din Bucureşti, care l-a numit pe Palade „cartograful lumii invizibile“.

george emil palade

„Biologia celulară face posibil, în sfârşit, un vis vechi de un secol: acela de a putea analiza bolile la nivel celular – primul pas către controlul lor“, explica George Emil Palade, în discursul său de mulţumire din cadrul banchetului Nobel, la 11 decembrie 1974. Nobelul din ’74 a fost împărţit de Palade cu încă doi cercetători, belgienii Albert Claude şi Christian de Duve.

Nobelul din 1999, datorat tot lui Palade

Un alt laureat Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, Günter Blobel, îi datorează descoperirile sale şi recunoaşterea ştiinţifică mondială tot lui George Emil Palade. De altfel, Blobel i-a fost elev românului mai mulţi ani. „George Palade a fost cel mai influent mentor al meu, un prieten bun şi un coleg excepţional. M-a învăţat să pun la un loc o colecţie de fapte disparate, să formulez ipoteze de lucru şi să creez experimente pentru a testa aceste ipoteze. Îi sunt profund îndatorat“, spunea Blobel la primirea Nobelului în 1999. Şi mai presus de orice, Günter Blobel consideră că „Palade a fost pentru biologia celulară ceea ce Einstein a fost pentru fizică“.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite