Nu lăsa obezitatea să-ţi umbrească viaţa!

Ţii o dietă, slăbeşti câteva kilograme, apoi stagnezi, ceea ce te face să renunţi. După o vreme, încerci o altă dietă, poate şi mai drastică, şi tot aşa... Rezultatul: îţi slăbeşti rezistenţa organismului în faţa bolilor, însă cântarul arată tot atâtea kilograme sau poate chiar mai multe. Află cum să slăbeşti sănătos, cu rezultate de durată.

În ultimii 30 de ani, numărul persoanelor obeze s-a dublat. Astfel, în prezent, la nivel mondial, peste jumătate de miliard de oameni au o greutate care o depăşeşte cu mult pe cea „sănătoasă". Datele comparative apărute în luna februarie în publicaţia medicală de renume „The Lancet" sunt extrem de îngrijorătoare. Raportul a fost realizat de cercetători de la Universitatea „Harvard", de la Colegiul Imperial din Londra şi din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Dacă, în 1980, 4,8% din bărbaţii din întreaga lume erau supraponderali şi obezi, astăzi, proporţia este mai mult decât dublă, de 9,8%. La femei, creşterea este mai mică, dar numărul persoanelor obeze de sex feminin este cu mult mai mare decât cel al bărbaţilor obezi. Astfel, proporţia lor s-a ridicat de la 7,9% în 1980, la 13,8% în prezent.

Avem 4 milioane de obezi

O statistică făcută publică anul trecut de Institutul Naţional de Endocrinologie „C. I. Parhon" a arătat că, din cei 500 de milioane de oameni obezi la nivel mondial, patru milioane provin din România. Ba, mai mult, 50% din români, adică aproximativ zece milioane, sunt supraponderali şi, prin urmare, sunt „candidaţi" la obezitate. Alte statistici arată că la noi în ţară ar exista chiar mai multe persoane obeze, aproximativ 30%.

Cea mai mare problemă este însă că numai 10% din obezii români apelează la ajutorul medicului pentru a pierde în greutate şi pentru a reduce riscul complicaţiilor. Majoritatea fie încearcă să se „lupte" singuri cu kilogramele în plus, fie se complac în această situaţie. În ambele cazuri, persoana în cauză are de suferit. Cei care nu iau nicio măsură şi se mulţumesc cu starea în care se află vor suferi complicaţii doar de ordin fizic, pe când cei care apelează, din proprie iniţiativă sau la recomandarea unor persoane neavizate, la diverse diete-minune riscă să sufere, pe lângă afecţiunile specifice obezităţii, şi de tulburări de ordin psihic.

Metabolismul femeilor se schimbă la menopauză, iar riscul de obezitate creşte

De aceea, principala măsură care trebuie luată de persoanele cu o greutate peste limita normală este să ia legătura cu un specialist în nutriţie şi boli metabolice. Doar cu un astfel de ajutor rezultatele vor apărea, fără consecinţe negative asupra sănătăţii, şi se vor menţine timp îndelungat, crescând astfel speranţa de viaţă.

Sprijinul psihologic, important

Principala greşeală a persoanelor care apelează la cure de slăbire, fie cu ajutorul unui specialist, fie fără acest sprijin, o reprezintă aşteptările exagerate. Mai precis, dacă nu văd rezultate remarcabile după primele două săptămâni, multe persoane se demoralizează şi au tendinţa să renunţe. De aceea, este foarte important sprijinul psihologic, pe lângă dietă, activitate fizică şi eventualele tratamente medicamentoase recomandate în cazul supraponderalilor şi obezilor. Cu ajutorul unui psihoterapeut, persoana respectivă va reuşi să integreze programul de slăbire în propriul stil de viaţă.

Dă complicaţii grave

Supraponderalitatea şi obezitatea sunt responsabile, la nivel european, pentru aproximativ 80% din cazurile totale de diabet de tip II, pentru 35% din cazurile de boli cardiace ischemice şi pentru 55% din cazurile de hipertensiune arterială, se arată într-un articol al mai multor specialişti europeni, publicat în „The European Journal of Obesity". Toate, la un loc, se fac vinovate an de an pentru mai mult de un milion de decese pe continentul european. De fapt, specialiştii estimează că unul din 13 decese în Europa ar putea fi provocat de excesul de grăsime corporală.

Grăsimea se depune peste tot

Supraponderalitatea (în forma sa nocivă) şi obezitatea nu au neapărat legătură cu numărul de kilograme al unei persoane, ci cu nivelul de grăsime corporală. Fiindcă şi un culturist poate cântări mai mult decât este normal pentru înălţimea şi pentru vârsta sa, dar acest lucru se întâmplă din cauza masei musculare mari (care cântăreşte mai mult decât masa de grăsime). Mai precis, cea mai periculoasă este grăsimea care se depune nu imediat între muşchi şi piele, ci în interior, pe organe şi în vasele de sânge. Riscul cel mai mare de a prezenta depuneri de grăsime pe organe îl prezintă persoanele cu obezitate abdominală, cu o circumferinţă a taliei mai mare de 102 la bărbaţi şi de peste 88 la femei.

Specialistul nostru

Dr. Nicoleta Mihaela Mîndrescu
medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice

Pentru a obţine rezultate bune pe termen lung, trebuie individualizată dieta în funcţie de vârsta, sexul, gradul de activitate fizică, de preferinţele alimentare şi de eventualele boli asociate ale persoanei. Obiectivele stabilite trebuie să fie realiste şi eşalonate în timp. Nu se aşteaptă rezultate  spectaculoase de la început. De exemplu, în prima lună, o persoană obeză ar trebui să slăbească maximum cinci kilograme, iar în primele patru luni, pierderea în greutate ar trebui să depăşească 10 kilograme.

În ceea ce priveşte dieta, în cazul obezilor tineri şi fără afecţiuni asociate, aceasta poate însuma şi mai puţin de 1.600 de calorii zilnic, însă nu se începe niciodată cu mai puţin de 1.000 de calorii. Este foarte important ca persoanele obeze să primească sprijin psihologic pe tot parcursul programului de slăbit, pentru întărirea autocontrolului şi pentru împiedicarea recăderilor. Exerciţiul fizic moderat trebuie introdus măcar din a doua lună de dietă şi crescut în intensitate ulterior.

Durată

Persoanele cu obezitate morbidă pot pierde până la 22% din speranţa de viaţă.

Cum să slăbeşti fără risc de recidivă

Desigur, principala recomandare pentru persoanele supraponderale şi obeze este să consulte medicul specialist în boli metabolice. Acesta va realiza analize pentru depistarea eventualelor cauze patologice ale obezităţii, dar şi afecţiunile asociate. În plus, el va face teste de măsurare a masei de grăsime şi a masei musculare, va identifica nivelul individual de activitate fizică şi va realiza programe personalizate de slăbire.

Fără pâine!

Acumularea grăsimii este influenţată, în mare măsură, de nivelul de insulină. Atunci când este ridicat, grăsimea se stochează, iar când este scăzut, acizii graşi rămân în fluxul sangvin pentru a fi arşi. După cum se ştie, nivelul insulinei creşte atunci când mâncăm carbohidraţi, acest hormon reglând nivelul glicemiei. Mai exact, atunci când carbohidraţii (proveniţi din pâine, produse de patiserie ori din dulciuri) sunt metabolizaţi, pancreasul este stimulat să producă insulină, pentru ca zahărul din sânge să intre în celule. În momentul în care celulele ard acest zahăr pentru energie, se formează o substanţă numită glicerol 3-fosfat.

Rolul ei este de a transforma acizii graşi în trigliceride şi de a-i stoca, printr-un proces numit esterificare. Dacă nivelul carbohidraţilor aduşi în corp este mic, atunci şi nivelul insulinei rămâne la minimum, iar pentru energie sunt folosiţi acizii graşi din sânge. Prin urmare, principalii vinovaţi pentru acumularea grăsimii corporale sunt carbohidraţii din pâine şi din produsele de patiserie. Un principiu de bază al dietei supraponderalilor şi obezilor este reducerea la minimum a carbohidraţilor.

Dietele hipocalorice, eficiente

În realizarea dietei, specialiştii ţin cont de indicele de masă corporală, de sex, de afecţiu­nile asociate, dar iau în considerare şi dacă o persoană a mai ţinut sau nu dietă până la momentul respectiv. Ca o regulă, dieta unui supraponderal trebuie să fie cu aproximativ 600 de calorii mai mică decât alimentaţia zilnică obişnuită. De exemplu, o femeie obeză sedentară, cu un IMC de 32 kg/m², cu un aport zilnic de 2.100 kcal (8.800 kJ), ar trebui să aducă prin alimentaţie doar 1.400-1.600 kcal (6.000-7.000 kJ). Fiecare 600 kcal reduse din hrana zilnică ar trebui să aducă o reducere ponderală de aproximativ 0,5% pe săptămână. Atenţie! O scădere prea mare a aportului caloric zilnic creează dezechilibre importante.

Scopul unui program de slăbit sănătos este reducerea ponderală cu 0,5-1 kg pe săptămână

Chirurgia, în caz de obezitate morbidă

Pentru persoanele cu obezitate morbidă (IMC de peste 40 kg/m²), pe lângă modificarea stilului de viaţă şi administrarea de medicamente, se recomandă şi chirurgia bariatrică. Ea ajută nu doar la scăderea ponderală, ci şi la combaterea diabetului şi bolilor cardiovasculare. Există mai multe tipuri de astfel de intervenţii: introducerea unui balon gastric care scade capacitatea stomacului de a primi hrană, implantarea laparoscopică a unui inel de silicon pentru strangularea stomacului („gastric banding"), bypass-ul gastric (construirea unui „rezervor" gastric pentru reducerea absorbţiei caloriilor) şi îndepărtarea a 80% din stomac (gastric sleeve).

Activitatea fizică, esenţială

Fiindcă cele mai multe persoane obeze întâmpină dificultăţi în realizarea exerciţiilor fizice, împreună cu un specialist trebuie realizat un program şi în acest sens. În majoritatea cazurilor însă, medicii recomandă, iniţial, 30 de minute de mişcare de intensitate moderată, de 3-5 ori pe săptămână. Apoi, pe măsură ce rezistenţa la efort creşte, nivelul de activitate fizică poate creşte la 60 de minute zilnic. Cel mai important este ca activitatea fizică să fie susţinută, fiindcă organismul începe să ardă grăsimea de-abia după câteva minute bune de la începerea exerciţiului, în prima fază utilizând energia provenită din fluxul sangvin.

Cele mai indicate tipuri de mişcare pentru persoanele supraponderale şi obeze sunt:
- mersul alert - 200 cal/oră
- aerobic - 400 cal/oră
- înotul - 400 cal/oră
- mersul pe bicicletă - 550 cal/oră

Ce tratamente sunt indicate

Legendă:
IMC = greutatea (în kilograme) împărţită la înălţimea (în metri) la pătrat
SV = intervenţia în stilul de viaţă - dietă şi program de exerciţii fizice
M = a se considera intervenţia cu tratament medicamentos antiobezitate (singurul tratament utilizat în prezent este pe bază de orlistat)
IC = a se considera intervenţiile
chirurgicale de tip bariatric

De ce apare efectul yo-yo

Printre factorii cei mai importanţi care duc la insuccesul programelor de slăbire în cazul persoanelor supraponderale şi obeze se numără adoptarea unor diete nepotrivite, neasocierea dietei cu activitate fizică susţinută, dar şi factorul psihologic (depresia poate determina renunţarea la program). Dietele nepotrivite sunt mai ales cele drastice, care privează corpul de nutrienţi esenţiali şi îl determină să intre în starea de „foamete". Adică, în lipsa hranei suficiente, organismul îşi creează din puţinul pe care-l primeşte stocuri de energie (grăsime) pe care să le folosească în caz de criză. Combaterea efectului yo-yo este şi tema din acest an a Zilei Europene a Obezităţii, marcată astăzi, 21 mai.

Specialistul nostru

Dr. Cătălin Copăescu
medic chirurg, specialist în chirurgia bariatrică
director al Centrului de Excelenţă în Chirurgia Obezităţii

Dispariţia grăsimii corporale cu ajutorul tehnicilor chirurgicale bariatrice, mai ales reducerea adipozităţii viscerale, aduce un beneficiu enorm persoanei obeze. Însă, pentru ca rezultatele obţinute prin operaţie să se menţină şi pentru a evita apariţia complicaţiilor, trebuie respectate câteva reguli. Pentru prima perioadă postoperatorie, aproximativ trei-patru săptămâni, respectarea indicaţiilor de dietă şi de tratament reprezintă o recomandare absolută. Ulterior, modul de viaţă al persoanei va trebui schimbat pentru o perioadă nedeterminată, impunându-se, în funcţie de tipul operaţiei bariatrice, o alimentaţie bazată în principal pe proteine, cu limitarea aportului de glucide şi de grăsimi, respectând numărul şi orele meselor principale, evitând abuzurile alimentare şi consumul de alcool.

Atitudine

Obezitatea este o boală cronică, iar tratamentul principal este controlul greutăţii pentru toată viaţa.