Pielea bronzată nu înseamnă sănătate!

Expunerea necontrolată la soare este la fel de nocivă ca drogurile, avertizează specialiştii de Ziua Mondială a Melanomului, marcată pe 30 mai.

Cu siguranţă că nu ai fi de acord să-ţi vezi copilul fumând sau consumând alcool... Aceeaşi atitudine ar trebui să adopţi şi în ceea ce priveşte bronzarea la solar sau expunerea necontrolată şi neprotejată la soare, spun specialiştii dermatologi. În primul rând, pentru că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a trecut solarul pe lista factorilor cu risc sigur de cancer (gradul I). De altfel, în unele state, cum este California, această metodă de bronzare este interzisă persoanelor sub 18 ani, chiar şi cu permisiunea părinţilor.

În plus, „orice persoană care a suferit mai mult de cinci arsuri solare până la vârsta de 18 ani are un risc foarte mare de a face melanom malign, cea mai gravă formă de cancer de piele, la vârsta adultă", atrage atenţia medicul Mihaela Leventer, preşedintele Societăţii Române de Medicină Estetică şi Dermatologie Cosmetică şi Chirurgicală (SRMEDCC). Potrivit specialistei, cazurile de cancer cutanat la copii sunt foarte rare, efectul radiaţiilor ultraviolete fiind cumulativ.

„Ceea ce se întâmplă acum pe plajele din România va avea consecinţe peste 10-15 ani, când va creşte necontrolat numărul cazurilor de melanom", subliniază medicul.

În copilărie, nu există prea multă protecţie

Contrar percepţiei generale actuale, o piele bronzată când ne întoarcem de la mare nu înseamnă deloc o piele frumoasă şi cu atât mai puţin sănătoasă, atrag atenţia specialiştii. Mai ales că majoritatea dintre noi, mai ales bucureştenii, se expun la soare doar în weekenduri, două-trei zile, şi atunci cât mai mult, până când se ard.

„Acest obicei este extrem de nociv, întrucât cea mai riscantă experienţă în ceea ce priveşte melanomul este arsura solară. Eu le spun pacienţilor mei că îşi expun corect copilul la soare de-abia atunci când, întorcându-se din concedii, îi întreabă vecinii când pleacă la mare", spune cu umor conf. dr. Cătălin Popescu, medic primar dermatovenerolog în cadrul Spitalului Colentina din Bucureşti.

C. Stere, de 28 de ani, din Bucureşti, nu a fost foarte grijulie cu propria piele de-a lungul timpului, suferind arsuri solare serioase de două ori. „Ca urmare a acestor experienţe neplăcute cauzate de expunerea necontrolată la soare, în momentul în care am devenit mămică, m-am gândit serios cum să-mi protejez bebeluşul de efectele nefaste ale razelor soarelui.

Aşa că, în afară să-mi îmbrac copilul adecvat, l-am dat cu cremă de protecţie solară încă de la două luni. Acum, fetiţa mea, în vârstă de 1 an şi 3 luni, ştie deja că atunci când încep să-i dau cu cremă înseamnă că ne pregătim să mergem «Pa!», adică la plimbare. Tati a învăţat şi el repede că acest obicei face parte din ritualul de pregătire a copilului înainte să iasă la joacă. Bunicii sunt mai reticenţi şi consideră că este un moft", mărturiseşte tânăra mamă.

99% din cazuri se tratează

Ca număr de persoane diagnosticate anual cu cancer, melanomul malign este pe locul al cincilea în România. Totuşi, pentru a înţelege cât de grav este acest tip de cancer, trebuie să ştim că, deşi reprezintă doar 5% din totalul cancerelor de piele, este responsabil pentru 75% din totalul deceselor prin cancer cutanat.

În cadrul campaniei naţionale de testare gratuită a aluniţelor organizată de Societatea Română de Dermatologie în anul 2010, au fost consultate 3.124 de persoane, din care 74 au fost depistate cu melanom, iar 333 au fost diagnosticate cu altă formă de cancer cutanat (carcinom bazocelular şi scuamocelular). „Este foarte important de ştiut că, dacă este depistat la timp, melanomul se poate trata cu succes în 99% din cazuri", precizează medicul Mihaela Leventer.

Şi medicul primar dermatolog Oana Clătici de la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti atrage atenţia asupra creşterii numărului cazurilor de melanom la vârste tinere. Medicul spune că a venit la cabinet chiar de curând o pacientă în vârstă de 30 de ani, cu melanom la nivel braţului, care suferit o intervenţie chirurgicală pentru leziunea pigmentară acum un an şi apoi a urmat chimioimunoterapie. Din nefericire însă, ultimele investigaţii au arătat că femeia prezintă metastaze în evoluţie la nivel ganglionar, pulmonar, hepatosplenic, medular şi osos.

"Ceea ce se întâmplă acum pe plajele din România va avea consecinţe peste 10-15 ani, când va creşte necontrolat numărul cazurilor de melanom.''
Mihaela Leventer medic dermatolog

Regula ABCDE pentru autoexaminarea aluniţelor

Semnalul de alarmă în ceea ce priveşte apariţia melanomului este modificarea dimensiunii, formei sau culorii unei aluniţe ori unei tumori cutanate. Pentru a evalua aceste modificări, specialiştii ne recomandă să folosim regula ABCDE a Societăţii Americane a Cancerului de Piele. Acronimul se referă la următoarele semne clinice:

- A de la asimetrie. Dacă desenăm o linie pe mijlocul melanomului, cele două jumătăţi nu sunt simetrice. Aceasta este diferenţa faţă de o aluniţă comună benignă, care este rotundă şi simetrică.
- B de la bordură sau margine. Melanoamele sunt neregulate, cu margini în zig-zag sau zdrenţuite.
- C de la culoare. Aluniţele suspecte au o varietate de nuanţe de cafeniu sau negru şi nuanţe neobişnuite (roşu amestecat, alb şi albastru).
- D de la diametru. Melanomul este mai mare de 6 mm în diametru sau de mărimea unei gume de creion.
- E de la evoluţie. Modificările de culoare, de formă, de dimensiune, supradenivelarea şi pruritul sau sângerarea leziunii reprezintă semne distinctive de melanom. În plus, apariţia de noi leziuni la persoanele de peste 40 de ani necesită consultul unui specialist.
- Societatea Română de Dermatologie (SRD) derulează până la 30 mai o campanie de informare cu privire la efectele nocive ale expunerii necontrolate la soare, dar şi asupra pericolului cancerului de piele. La această acţiune vor participa 300 de dermatologi din întreaga ţară, care vor oferi consultaţii gratuite pentru depistarea melanomului.
- Persoanele care vor să afle mai multe informaţii despre melanom pot primi gratuit de la medicul dermatolog cartea „Să înţelegem melanomul", realizată de Societatea Română de Medicină Estetică şi Dermatologie Cosmetică şi Chirurgicală. 

Hainele în culori aprinse asigură o protecţie mai bună

De fiecare dată când intenţionăm să ieşim în aer liber, medicii ne recomandă să luăm în considerare câteva aspecte semnificative. În primul rând, este indicat să ne îmbrăcăm adecvat: să optăm pentru pantaloni lungi şi cămăşi, să adăugăm vestimentaţiei o pălărie cu boruri largi şi ochelari care să blocheze cel puţin  99% din radiaţiile ultraviolete A şi B.

În ceea ce priveşte culoarea, specialiştii ne sfătuiesc să optăm pentru culorile mai închise şi mai aprinse, care asigură o mai bună protecţie împotriva razelor solare, comparativ cu hainele de culoare albă.

Zone sensibile în cazul femeilor şi al bărbaţilor

Tot în ceea ce priveşte vestimentaţia, specialiştii ne sfătuiesc să optăm pentru hainele care au factor de protecţie ridicat la ultraviolete. Fundaţia Americană de Cancer Cutanat recomandă îmbrăcămintea cu factor de protecţie la ultraviolete de 30 sau mai mare. De exemplu, prin hainele confecţionate din ţesături cu un grad de SPF 50, expunerea la razele solare este de doar
2 la sută.

În plus, chiar dacă optăm pentru aceste haine, este indicat să aplicăm creme cu factor de protecţie înainte să ne îmbrăcăm. Este bine să insistăm asupra zonelor sensibile.  „Zone predispuse la apariţia melanomului sunt, la femei, gambele şi, la bărbaţi, toracele posterior, faţa şi urechile", spune Ana-Maria Dumitrescu, medic specialist dermatolog în cadrul Clinicii Dermastyle din Bucureşti.

„Cele mai indicate creme cu factor de protecţie solară sunt dermatocosmeticele, care se achiziţionează din farmacii, pentru că au cercetări în spate", afirmă medicul dermatolog Mihaela Leventer.

La plajă, treptat

La mare, medicii ne sfătuiesc să ne expunem treptat la soare. În primele zile este indicat să stăm la plajă maximum 30 de minute, de preferat până la ora 10.00 şi după ora 16.00.

De asemenea, este indicat să renunţăm la plajă şi să ne adăpostim la umbră atunci când, stând în picioare, umbra propriului corp este mai mică decât noi. Prin această metodă ne putem da seama că nivelul radiaţiilor este excesiv. O atenţie deosebită trebuie acordată bebeluşilor mai mici de şase luni, care nu trebuie expuşi direct la radiaţiile solare.

3 idei false despre cancerul de piele

1„Melanomul nu beneficiază de tratament eficient."

Dimpotrivă, dacă este depistat la timp, melanomul se tratează cu rezultate foarte bune. De altfel, de puţin timp, este disponibilă şi în ţara noastră tehnica Mohs (în cabinetul Dermastyle din Bucureşti), considerată de mulţi medici ca fiind cea mai eficace pentru tratarea carcinoamelor bazocelulare şi spinocelulare (cele mai răspândite forme de cancer cutanat). Această metodă este utilizată din ce în ce mai mult ca o alternativă la tehnica standard, de eliminare a ţesutului bolnav, şi în cazul melanomului.

„Din păcate însă, noi depistăm majoritatea cazurilor foarte târziu, atunci când tumorile sunt în stadii avansate, iar soluţiile de tratament au eficienţă limitată", semnalează medicul Mihaela Leventer.  De aceea, din cele aproximativ 250 de cazuri noi de melanom pe an (cum arătau statisticile raportate de România pentru Anuarul Statistic European), 80%
s-au soldat cu deces.

2„Dacă nu ne expunem la soare, o să avem carenţă de vitamina D."

Într-adevăr, atunci când ne expunem pielea la soare, ne asigurăm cea mai mare cantitate de vitamina D. „Însă nu este nevoie să te arzi la soare ca să-ţi iei necesarul zilnic de vitamina D. Există mai multe tipuri de suplimente alimentare ce acoperă carenţele", subliniază conf. dr. Cătălin Popescu. Prin expunerea neprotejată la soare, dimpotrivă, în loc să fim mai sănătoşi şi mai frumoşi, riscăm să îmbătrânim prematur şi să suferim de cancer cutanat.

3„Din moment ce expunerea neprotejată la soare duce la melanom, oamenii de la ţară ar trebui să fie cei mai expuşi acestui risc."

Expunerea cronică la soare, multe ore în fiecare zi, nu este asociată cu risc crescut de melanom. „În această situaţie în care se află în special oamenii de la ţară, care lucrează mult în aer liber, în zone fără umbră, riscul mai mare este de a dezvolta carcinom bazocelular sau scuamocelular, care sunt forme mai uşoare decât melanomul. Riscul de melanom este mai mare la orăşeni, din cauza expunerilor scurte şi excesive", ne lămureşte conf. dr. Cătălin Popescu.

1 om din 55 poate face melanom de-a lungul vieţii, atrag atenţia specialiştii.