Polenul de ambrozie este unul dintre cele mai toxice. Medic: „Alergiile au drept cauză principală dezechilibrul sistemului imunitar“. Cum prevenim

Alergia la ambrozie apare din ce în ce mai des în mediul urban

Alergia la ambrozie este din ce în ce mai des întâlnită în rândul populaţiei urbane şi survine, de obicei, în perioada toamnei, de la mijlocul lunii august până la începutul lunii octombrie. Dr. Alina Cernea, medic generalist şi nutriţionist specializat în medicină functională şi integrativă, detaliază cauze cunoscute şi mai puţin cunoscute care favorizează alergiile sezoniere.

A sosit toamna şi la pachet vin alergiile specifice acestui sezon, cea mai frecventă fiind alergia la ambrozie. „Responsabil este polenul de ambrozie, unul dintre cele mai toxice polenuri, care conţine o enzimă ce poate afecta integritatea mucoasei nazale şi pe cea a căilor respiratorii în genera“, explică dr. Alina Cernea, doctor si nutritionist specializat în medicina funcţională.  

„Despre această alergie s-a vorbit mult şi nu doresc să readuc în discuţie aspecte cunoscute deja, ci voi încerca abordarea unor aspecte mai puţin cunoscute legate de alergiile la polen în general-în final toate alergiile de sezon au aceleaşi mecanisme de producere şi cam aceleaşi manifestări. Astfel e important de ştiut că alergiile au drept cauză principală un dezechilibru al sistemului imunitar şi că de fapt trebuie depistată această cauza a dezechilibrului ca să putem scăpa de alergii“, adaugă specialistul.   

Perturbarea microbiomului declanşază alergiile

„Orice mucoasă a corpului nostrum - mucoasă bucală, intestinală, a căilor respiratorii, a căilor urinare - este colonizată de o populaţie distinctivă de microbi care poartă numele generic de microbiota sau microbiom. Aceste bacterii nu produc prejudicii organismului nostru, ci dimpotrivă, au rolul de a educa sistemul imunitar, astfel încât acesta să accepte proteinele din dietă precum şi alergenii inofensivi din mediul ambiental“.

Aşadar, perturbarea microbiomului - ceea ce poartă numele de disbioza- poate conduce la declanşarea alergiilor, dar şi la alte boli cronice.

„Prin urmare, reechilibrarea microbiomului cu ajutorul modificărilor dietetice şi prin schimbarea stilului de viaţă - va avea ca efect reechilibrarea sistemului imunitar“.

Cauze mai puţin cunoscute care favorizează alergiile sezoniere

Utilizarea frecventă şi în exces a antibioticelor atât în copilărie cât şi în perioadă adultă este una din cauzele majore ale dezechilibrului sistemului imunitar. „Se ştie că utilizarea frecvenţă şi/sau pe termen lung a antibioticelor produce disbioza atât la nivel intestinal cât şi la nivelul altor mucoase (de exemplu candidoză vaginală care se instalează la femei după tratament cu antibiotic)“. 

Alergiile alimentare mediate imunitar de imunoglobulină E (Ig E) şi care pot conduce la şoc anafilactic. „Se consideră că intestinul – care are un rol foarte important în asigurarea imunităţii - are anomalii în momentul în care există deja una sau mai multe alergii alimentare şi dictează astfel comportamentul sistemului imunitar la nivelul întregului organism“.

Sensibilităţile şi intoleranţele alimentare produc inflamaţie prin răspuns imunitar diferit – mediat Ig G sau Ig A. „Astfel, persoanele care prezintă sensibilităţi şi intolerante alimentare nedepistate sunt predispuse la alergii aeriene datorită dezechilibrului la nivelul sistemului imunitar. În această categorie se încadrează boala celiacă, intoleranţa la gluten non-celiacă, intoleranţa la lactoză, etc.“

Intoleranţa la histamină este, în general, asociată cu disbioza, exceptând cazul în care are etiologie genetică. „Histamina este un neurotransmiţător complex şi joacă un rol major în răspunsul imunitar fiind mediator cheie în răspunsul alergic“.

Ipoteza igienei exagerate. Sunt din ce în ce mai multe voci care susţin că prin insistenţa noastră de a curăţa totul şi de ne expune la cât mai puţini microbi din mediul înconjurător nu reuşim să lăsăm organismul să între în contact cu o diversitate cât mai mare de microorganisme, şi prin urmare sistemul nostru imunitar nu va fi suficient antrenat pentru a face faţă stimulilor din mediu.

Deficienţele nutriţionale. Deficienţa vitaminei C, D, de magneziu, de seleniu, de omega 3, de folaţi pot conduce la funcţionarea deficitară a sistemului imunitar. Alte boli cronice associate. Existenţa altor boli cronice nediagnosticate sau netratate menţin starea de inflamaţie continuă în organism şi, prin urmare, sistemul imunitar poate avea reacţii.

Cum prevenim

„Despre prevenţia şi tratamentul alergiilor la polen s-a discutat de asemenea foarte mult şi nu voi reveni asupra aspectelor deja cunoscute. Voi încerca să abordez partea de prevenţie şi tratament prin perspectivă nutriţiei şi a medicinii funcţionale“.

Astfel, recomandările dr. Alina Cernea sunt:

Eliminarea din dietă a alimentelor la care există sensibilităţi şi intoleranţe cu minimum o săptămână înainte de începerea sezonului de alergii la polen şi pe toată durată acestuia. În acest sens, este recomandabil ca pacienţii să efectueze teste şi să fie avizaţi cu privire la existenţa acestora. „Pentru cei foarte sensibili şi cu reacţii extrem de puternice se recomandă chiar excluderea unor alimente la care de cele mai multe ori apar reacţii încrucişate: grâu, porumb, soia, lactate, etc. Aceste modificări dietologice trebuie făcute sub îndrumarea unui medic specialist nutriţionist dau dietetician“. 

Abordarea unei diete sărace în histamină. „Recomand implementarea unei diete sărace în histamină în perioada sezonului de alergii sub supravegherea unui medic specialist sau nutritionist“.

Suplimentare nutriţională în cazul deficienţei cu vitamină C, vitamină D, magneziu, seleniu, omega 3.

Corectarea disbiozei intestinale şi, implicit, a sindroamelor asociate de tip intestin iritabil, colită ulcerativă etc. cu avizul medicului specialist gastroenterolog

Folosirea probioticelor naturale din alimente fermentate de exemplu varză murată (atenţie! acest sfat este valabil doar pentru cei care nu au intoleranţă la histamină) sau a unor probiotice comerciale – la fel recomand consultarea medicului- nu toate probioticele sunt benefice pentru toţi pacienţii.  

Folosirea remediilor chinezeşti prin îndrumarea unui practician de Medicină Tradiţională Chineză - de ajutor sunt acupunctura, ciuperca Reishi, alte plante şi remedii specific MTC.

Utilizarea unor antihistaminice naturale precum quercitine, ceai de busuioc sfânt (ceai Tulsi) mangosteen- fruct, extract standardizat, ulei de chimen negru.