Prof. dr. Gheorghe Peltecu: „Ca medic, nu trebuie să accepţi cezariana pe argumente puerile“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Prof. dr. Gheorghe Peltecu explică pentru „Weekend Adevărul” cum s-a ajuns ca aproape jumătate dintre copiii născuţi în România să vină pe lume prin cezariană, cum a reuşit să facă din Spitalul Filantropia o unitate medicală modernă, cu cea mai mică rată a mortalităţii infantile dintre toate maternităţile şi cu medici specializaţi în clinici de top din străinătate care preferă să se întoarcă de unde au plecat

Prof. dr. Gheorghe Peltecu (62 de ani) este manager al Spitalului Clinic de Obstetrică şi Ginecologie Filantropia din Bucureşti. Filantropia este cea mai veche maternitate din România, înfiinţată în anul 1813. Deşi în exterior s-a păstrat intactă arhitectura originală, în interior se practică medicina secolului XXI. Dovezile: cea mai mică rată a mortalităţii infantile, singurul departament de medicină materno-fetală dintr-un spital public, singurul departament de ginecologie oncologică şi oncologie medicală dintr-un spital de obstetrică-ginecologie,  peste 2.300 de naşteri  de la începutul anului până acum, medici cu stagii de pregătire în străinătate. La Filantropia, viitoarele mame sunt invitate să nască natural, li se pun la dispoziţie trusele de anestezie peridurală, iar condiţiile hoteliere sunt similare celor din maternităţile private. Tăticii nu sunt trimişi în miez de noapte la farmacie pentru medicamente şi seringi. Prof. Peltecu povesteşte în continuare cum pot fi oferite femeilor din România servicii medicale ca în afară şi totuşi spitalul  să nu acumuleze datorii.

„Weekend Adevărul“:  Statisticile arată că, în România, aproape jumătate dintre copii vin pe lume prin cezariană. De ce credeţi că s-a ajuns aici?

Prof. dr. Gheorghe Peltecu: Este o situaţie care nu se va rezolva prea uşor. Pentru această problemă nu trebuie blamaţi doar medicii, pacientele în egală măsură au o contribuţie. Din punct de vedere cultural, majoritatea femeilor sau cuplurilor percep naşterea ca pe un eveniment foarte programat şi controlabil. Or, dacă vrei să naşti natural, lucrurile nu mai stau aşa. Naşterea este cu atât mai posibil să fie încununată de succes dacă o laşi să se desfăşoare în naturaleţea ei. Nu este normal să o internezi azi pe pacientă şi mâine să îi declanşezi naşterea.

Din ce cauză totuşi multe femei nu-şi doresc să nască normal?

Oricare ar fi motivul, medicul are argumente. Dacă pacientei îi este frică de durere, îi spunem că avem la dispoziţie anestezia peridurală. Să vă spun cum procedăm noi în Spitalul Filantropia: încercăm să convingem gravida că îi vom oferi cea mai bună asistenţă, anestezie peridurală şi, dacă se întâmplă să nu poată merge mai departe, îi facem cezariană. Dar spunem: „Încercaţi!”. Nu este un refuz. Noi nu spunem: „Tu faci cezariană, tu nu faci”, ci le adresăm femeilor o invitaţie într-un mod foarte politicos. „Dacă se întâmplă să nu mai puteţi sau copilul să fie într-o situaţie delicată, facem de urgenţă cezariană.“ Medical, etic, corect este să respecţi dorinţa pacientei, dar ca medic nu trebuie să accepţi cu uşurinţă, pe argumente puerile, cezariana. La noi este o diferenţă culturală foarte mare faţă de Germania, de exemplu. Dacă întrebi o femeie din Germania  cum preferă să nască o să spună că asumarea naşterii este o dovadă de maturizare din partea unei femei. Datoria de mamă primează în faţa durerii. Acest punct de vedere cultural este dovedit şi statistic: în Germania, incidenţa anesteziei peridurale este cea mai scăzută din Europa. În schimb, în Franţa, noţiunea de calitate a vieţii este prioritară, iar incidenţa analgeziei la naştere este crescută. Deci este o influenţă culturală foarte mare. Cu cât vor fi mai multe femei care vor naşte natural şi mai mulţi doctori care vor încerca să convingă femeile să nască natural, procentul va creşte încet, dar sigur.

SE POATE NAŞTE NATURAL DUPĂ CEZARIANĂ

Doctorii de la Filantropia încearcă acest lucru?

Da. Informaţii în acest sens se găsesc şi pe site-ul spitalulfilantropia.ro. Un medic pe care l-am trimis la specializare la Londra şi care apoi s-a întors la Filantropia se ocupă să scrie pe site-ul nostru informaţii despre cum se poate naşte natural după cezariană. Astfel încurajăm femeile care au născut prima dată prin cezariană, a doua oară să nască pe cale vaginală. Eu îi felicit de fiecare dată pe medici la raportul de gardă când îmi spun „a venit o femeie care a născut acum 3 ani prin cezariană şi azi a născut natural”.

Dar sunt medici care recomandă cezariana după cezariană?

Ceea ce primează este sentimentul că dacă faci cezariană totul este sub control. La o naştere naturală, doctorul stă acolo cel puţin 6-7 ore, în alertă, e o responsabilitate foarte mare, cu care medicii mai tineri nu prea sunt învăţaţi. Dar presiunea foarte mare vine şi din partea pacientelor, care spun vreau să nasc în ziua de..., la ora de...

Sunt mai costisitoare cezarienele decât naşterile normale?

Da, dar costurile depind foarte mult şi de cel care operează. Sunt oameni care operează mai rapid, mai sigur, cu mai puţine pierderi de sânge, cu mai puţine substanţe anestezice. Dar, în general, dacă faci un calcul, cezariana costă mai mult decât naşterea naturală pentru că materialele sunt mai multe, echipa care asistă este mai numeroasă. Gândiţi-vă că la o cezariană intră medicul anestezist, asistenta de anestezie, trei medici care operează, 1-2 asistente de sală. La o naştere sunt moaşa şi doctorul. La o cezariană se folosesc mai multe materiale de sutură, mai multe perfuzii.

„LUCRĂM ÎNTR-O ECHIPĂ ÎN CARE NU EXISTĂ COMPETIŢIE”

Prematuritatea este o altă problemă costisitoare pentru spitale. Cum staţi la acest capitol?

La Spitalul Filantropia se înregistrează cea mai mică rată a mortalităţii copiilor din România şi cea mai mică a rată a mortalităţii dintre toate maternităţile din Bucureşti. Avem copii de 600 de grame care supravieţuiesc. Avem o secţie de neonatologie foarte bună, în care investim mult. Nu poţi avea un spital bun şi cei mai buni obstetricieni, dacă nu ai şi neonatologie bună. Este ca într-un mariaj, în care trebuie să existe armonie ca totul să meargă bine. Obstetrică bună înseamnă neonatologie bună. Neonatologie bună înseamnă medicină materno-fetală bună. Lucrăm într-o echipă în care nu există competiţie. Când avem o gravidă cu probleme, ne adunăm cu toţii: vine neonatologul, vine obstetricianul, vine anestezistul, vine specialistul în medicină materno-fetală. Şi la sfârşit luăm decizia cu privire la momentul naşterii. Este important să câştigăm chiar şi 1-2 zile de menţinere a sarcinii.

De ce nu se întâmplă şi la alte spitale aşa?

Există politici manageriale diferite. Politica spitalului Filantropia este de a investi în dotarea cu aparatură medicală modernă, în educaţia personalului sau în supraspecializarea unor medici, în crearea unei activităţi de echipă şi în creşterea calităţii serviciilor oferite pacientelor şi nou-născuţilor.

SPITAL FĂRĂ DATORII

Vedeţi o concurenţă în maternităţile private?

Niciodată. Numărul mare de ofertanţi de servicii de sănătate creşte calitatea serviciilor. Spitalul Filantropia oferă servicii specifice unei unităţi de nivel 3 tuturor pacientelor, la pachet cu servicii hoteliere la nivelul unei clinici private pentru acele paciente care doresc acest lucru. Spitalul Filantropia, ca şi alte spitale publice renumite, îşi gestionează singur cazurile deosebite.

Spuneţi că sunt costuri foarte mari şi totuşi Filantropia este unui dintre puţinele spitale fără datorii. Cum reuşiţi?

Nu este un secret. Soluţia este foarte simplă. Dacă respecţi ghidurile de conduită, acest lucru te împiedică să faci risipă. Se ştie clar, în cazul X se aplică tratamentul Y. Dacă dai fiecăruia libertatea să facă ceea ce crede el, atunci costurile sunt foarte mari, personalul este derutat. Or, când ştii că într-o naştere prematură, de exemplu, gesturile sunt foarte codificate, când ştii că într-o cezariană, medicaţia este clară, nu se poate face risipă. De exemplu, în Spitalul Filantropia, administrăm o singură doză de antibiotic în cazul cezarienelor. Avem un profil de siguranţă foarte mare, se lucrează repede, se lucrează bine, se lucrează steril, şi atunci doza de antibiotic se administează conform ghidurilor, cu 60 de minute înainte de începerea operaţiei. În alte spitale se dau antibiotice pe durata a 3-4 zile.

„Un profesor mi-a spus: Alege ginecologia că e pădure virgină”

Mai aveţi timp să intraţi în sala de naşteri?

Da, sigur că da. Asist naşteri şi n-am să renunţ niciodată. La un moment dat, la începutul carierei mele, după ce devenisem specialist, am primit o invitaţie să lucrez intr-un serviciu de oncologie şi am refuzat. Eu am fost intern pe chirurgie şi când a fost să aleg o specialitate, unul din profesorii mei mi-a spus, într-o exprimare foarte plastică: „Alege ginecologia că e pădure virgină”. A fost de bun augur, pentru că am putut să dezvolt acest domeniu. Nu am dorit să merg în acel serviciu de oncologie pentru că obstetrica mi-a oferit întotdeauna un sentiment de tonifiere, de mulţumire. Cei care fac oncologia sunt în general marcaţi de interacţiunea cu acest gen de pacienţi pentru care suferinţa este mult mai mare. Şi noi ca ginecologi avem o branşă care se numeşte ginecologie oncologică, de care ne ocupăm. Tot unul dintre profesori îmi spunea că în ginecologie ai graniţe cu foarte multe specialităţi şi nu te va plictisi rutina. La chirurgie generală faci stomac, apendice, colecist. În ginecologie ai graniţă cu endocrinele, cu medicina internă, neonatologie. De altfel, din obstetrică-ginecologie s-au desprins subspecialităţi precum: ginecologie oncologică, reproducere asistată, medicină materno-fetală, chirurgie ginecologică.

Le mai ştiţi numărul copiilor pe care i-aţi adus pe lume?

Nu. Dar ştiu câţi copii s-au născut de la începutul anului şi până acum la Filantropia. Azi de dimineaţă erau 2.380 de născuţi. Suntem în creştere faţă de anul trecut. De fapt, după ce am finalizat lucrările de modernizare a spitalului, numărul copiilor născuţi la noi este creştere. Cu toate că la nivel naţional natalitatea este în scădere, noi atragem foarte mult pacientele şi prin rezolvarea cazurilor dificile, şi prin condiţiile pe care le oferim. Pacientele vin chiar şi pentru mentalitatea personalului din Filantropia. Este un spital în care medicii le zâmbesc pacientelor.

Gravide cu cancer de sân care au născut copii sănătoşi

Povestiţi-ne câteva cazuri deosebite...

Am să vă dau exemplul unei paciente sosite la noi dintr-un alt serviciu de oncologie, gravidă în luna a cincea, cu cancer de sân. Acolo i s-a spus „întrerupem sarcina şi te operăm”. Noi am spus „nu-ţi întrerupem sarcina, te tratăm cu citostatice, copilul nu va fi afectat de citostatice, ajungi aproape de termen, urmărim copilul, facem cezariană, te lăsăm să îţi revii după naştere şi apoi facem operaţia la sân”. Aşa s-a întâmplat, iar în anul 2013 când am aniversat 200 de ani de existenţă a spitalului, ea a venit să ofere un exemplu de reuşită a echipei din Filantropia. Pe ea am convins-o  să vorbească apoi cu o altă pacientă aflată în aceeaşi situaţie, care a venit cu sarcină gemelară, 22 de săptămâni, cu recomandarea să i se întrerupă sarcina şi să i se facă mastectomie. Eu i-am spus că ar fi bine să întâlnească o pacientă care a trăit o experienţă similară. Acest lucru a convins-o puternic să-şi schimbe decizia. A venit, am tratat-o cu citostatice, iar acum are doi copii superbi.

Peste 4.000 de consultaţii în serviciul de oncologie

Cum sunt tratate cazurile de cancer?

Specialităţile noastre au evoluat foarte mult, iar noi lucrăm în echipă. Am înfiinţat în spitalul Filantropia ceea ce nu există în niciun alt spital de obstetrică-ginecologie – serviciul de oncologie medicală. Eu făceam chirurgie oncologică şi aveam nevoie de a trata pacientele în continuare acolo, astfel încât să nu mai fie trimise în alte servicii oncologice. Am descoperit un medic tânăr, modest, venit în Bucureşti după ce a profesat într-un oraş de provincie. Am avut încredere în el şi nu am dat greş. Am colaborat împreună pentru a scrie cărţi, ghiduri, am participat la congrese şi am lucrat punând bazele unui serviciu apreciat de paciente şi colegi, inclusiv din alte spitale. Anul trecut, el singur, în serviciul de oncologie a avut peste 4.000 de consultaţii. Anul acesta am angajat, cu PFA, un al doilea oncolog pentru că nu mai făcea faţă. Populaţia care se adresează Filantropiei creşte continuu. Pe lângă pasiunea pentru medicină, acest medic are şi idei care ne surprind plăcut. Spre exemplu, într-o zi, a adus în serviciul de oncologie o echipă de stilişti, pentru a le oferi câteva momente de bucurie pacientelor aflate sub tratament cu citostatice. Vă imaginaţi că acele femei cu alopecie, marcate de tratament, au găsit puterea să se bucure şi s-au simţit frumoase. Iată cât de importante sunt încrederea şi sentimentul de normalitate pe care ţi le dau doctorii. Contează foarte mult ca pacientele să nu fie tratate ca nişte oameni condamnaţi. Trebuie să interacţionezi cu pacientele, să le transmiţi o bucurie, să le oferi o bucurie.

Acest sentiment de normalitate este şi în cadrul colectivului?

La Filantropia trăim ca într-o familie. Lucrul acesta l-am învăţat când am fost la Mayo Clinic din Statele Unite. Am stat acolo 6 luni şi am văzut în ceea ce ei numesc Mayo Family. De 7 ani, la Spitalul Filantropia se organizează  petrecere de Crăciun, la care vine toată lumea, medici, asistente, infirmiere, fără niciun simţ al ierarhiei.

„Nimeni nu intră în Filantropia pentru că e fiul cuiva”

S-ar spune că toată lumea se zbate să obţină un post la Filantropia. Aşa e?

Cei mai buni rezidenţi aleg Filantropia, pentru că sunt bine instruiţi, sunt puşi să muncească şi au o perspectivă. Instruirea le schimbă viaţa şi percepţia, este un stimulent pentru a reuşi în viaţă. Nimeni nu intră în Filantropia pentru că este fiica/fiul cuiva şi lucrul acesta e atât de bine cunoscut încât nici încearcă să vină cineva cu o astfel de recomandare. Nici eu nu am intrat în sistem aşa cum făceau unii şi am spus că acesta este un fel de jurământ al meu. La Filantropia vreau să las nişte oameni valoroşi, să fie bine educaţi, să se respecte între ei. Pentru mine este o muncă grea să pot găsi pe cineva valoros, muncitor, competitiv. Sunt de exigent, prefer dintr-un an să nu iau nimic dacă nu găsesc pe cineva competent.

Anul trecut a fost un an bun?

Da, pentru că am recrutat o persoană care mi-a îndeplinit toate aşteptările şi le-a depăşit chiar. Am trimişi doi medici la specializare pe care îi aştept să se reîntoarcă anul viitor.

Dintre medicii pe care i-aţi trimis în străinătate, a rămas vreunul acolo?

Nu, niciodată nu mi s-a întâmplat. Toţi şi-au dorit să se întoarcă şi să muncească în Filantropia.

CV

A RENOVAT FILANTROPIA

Numele: Gheorghe Peltecu

Data şi locul naşterii: 19 aprilie 1953, Cobadin, jud. Constanţa

Cariera: Este manager al Spitalului Clinic de Obstetrică şi Ginecologie Filantropia din anul 2000.

A început activitatea în Spitalul Filantropia, ca rezident, în 1982. A devenit medic specialist în 1984 şi medic primar în 1990. În perioada 1990-1991 obţine o bursă a Guvernului elveţian pentru specializare în ginecologia oncologică. După 3 luni la Spitalul Universitar din Lausanne este numit rezident-şef. Perioada de formare a mai cuprins specializări în Africa de Sud, SUA.

Din 1997 devine conferenţiar universitar, datorită studiilor şi activităţii publicistice internaţionale.

Din 2006 este profesor universitar doctor la Catedra de Obstetrică-Ginecologie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”.

Realizările sale includ renovarea Spitalului Filantropia, cea mai veche maternitate din ţară, cât şi echiparea acestuia cu aparatură modernă.

A publicat 11 cărţi ca autor şi coautor, 9 lucrări în reviste internaţionale de prestigiu, zeci de articole şi comunicări ştiinţifice, a coordonat primele 20 de ghiduri publicate de Ministerul Sănătăţii.

Este membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Medicale.

Locuieşte în: Bucureşti.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite