Răguşeala sau umflăturile persistente din gură trebuie să ne  trimită urgent la medic. Două din trei persoane cu cancer de cap sau gât sunt diagosticate tardiv

Răguşeala care se întinde pe mai multe săptămâni poate fi un semn de cancer

Cancerul localizat în zona capului sau a gâtului este al şaselea cel mai răspândit tip de cancer. 2.500 de români mor în fiecare an în urma acestui diagnostic, iar două din trei persoane diagnosticate ajung la medic abia atunci când boala este într-un stadiu avansat.

Deşi simptomele acestui tip de cancer sunt în majoritatea cazurilor observabile de către pacienţi, aceştia ajung la medic mult prea târziu, constată medicii.

„Ne privim zilnic în oglindă, ne spălăm zilnic pe dinţi şi, cu toate acestea, rămânem indiferenţi la semnele vizibile, evidente, care ar trebui să ne ridice un semn de întrebare. Orice modificare persistentă la nivelul gurii, gâtului, nasului impune prezenţa la medic pentru un control care ne poate salva viaţa“ a declarat dr. Anca Vereanu, medic primar specialist chirurgie dento-alveolară.

An de an, peste 6.000 de români primesc un diagnostic de cancer de cap şi gât şi mai bine de 2.500 dintre ei pierd lupta cu boala. În plus, ca urmare a diagnosticării târzii, rata recurenţei în primii cinci ani de la încheierea tratamentului este de 50%.

„Depistat din timp, acţiunea noastră, a medicilor, poate fi una curativă, pacientul având o calitate a vieţii cu atât mai bună cu cât boala a fost descoperită mai devreme. În situaţiile diagnosticării tardive, din păcate, putem acţiona doar pentru a prelungi viaţa pacientului şi a ne îngriji ca aceasta să aibă o calitate cât mai bună cu putinţă“, a explicat dr. Oana Gabriela Trifănescu, medic primar oncologie la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu“ din Bucureşti.

 Infecţia cu virusul HPV, printre principalii factori de risc

Fumătorii au un risc cu 15% mai mare de a dezvolta acest tip de cancer, comparativ cu cei care nu au acest viciu, iar consumul de alcool adică mai mult de trei unităţi pe zi în cazul bărbaţilor şi mai mult de două unităţi pe zi în cazul femeilor, mai ales în combinaţie cu tutunul, contribuie şi el semnificativ la creşterea riscurilor.

Ultimele cercetări au stabilit faptul că peste 45.000 dintre noile cazuri de cancer de cap şi gât pot fi atribuite infectării cu tulpini de HPV cu grad înalt de risc, bărbaţii fiind de 2-3 ori mai predispuşi decât femeile să dezvolte această boală.

Orice simptom precum usturimi, dureri, inflamaţii, ulceraţii sau umflături la nivelul gurii sau a gâtului, pete roşii sau albe, blocarea căilor nazale sau sângerarea acestora, răguşeală sau dureri care se întind pe o perioadă de peste trei săptămâni sunt un semnal de alarmă şi trebuie supus unui control de specialitate, stomatologic sau ORL, atrag atenţia medicii specialişti.

Rată de suicid mai mare la pacienţii cu acest tip de cancer

Diagnosticat târziu, tratamentul pentru cancerul localizat la nivelul capului sau gâtului lasă urme care duc la o recuperare dificilă, atât pe plan fizic, cât şi psihic. Desfigurarea, diminuarea simţului gustativ, dificultăţile de vorbire sau cele de a râde, respira sau înghiţi, precum şi senzaţia de gură uscată, fac foarte dificilă întoarcerea pacientului la viaţa de dinainte de diagnosticare.

Prevalenţa depresiei în rândul acestora este de 22-57%, comparativ cu prevalenţa în rândul celor diagnosticaţi cu alte tipuri de cancer, care este în jur de 15-25%. Rata de suicid este şi ea de două ori mai mare în cazul celor diagnosticaţi cu cancer de cap sau gât.

Campanie de conştientizare

„Viaţa socială, profesională, dar şi familială a pacientului cu cancer de cap sau gât este, după diagnosticare, total diferită de viaţa lui aşa cum o ştia. Urmările tratamentului, precum şi teama permanentă venită din posibilitatea regresiei bolii duc frecvent la stări de depresie, iar sprijinul celor dragi, precum şi ajutorul de specialitate sunt resurse extrem de importante în depăşirea acestor momente” a afirmat Alina Comănescu, fondator al Asociaţiei Sănătate pentru Comunitate.

Asociaţia derulează în România Campania Make Sense, iniţiată de Europe Head and Neck Society şi European Cancer Patients Coalition. Campania îşi propune să crească gradul de conştientizare asupra cancerului de cap şi gât.

Implementată în mai mult de 18 ţări şi implicând peste 200 de clinici de testare, Make Sense dezvoltă trei componente principale: educare şi prevenţie, înţelegerea simptomelor şi încurajarea controlului, pentru un diagnostic precoce.

În România, anul acesta, campania va include şi o caravană care va ajunge în sate şi comune, pentru informarea celor cu acces mai dificil la resurse informaţionale.