Recuperarea post-COVID este de durată. De ce trebuie să mergi la analize chiar dacă te simţi bine şi care sunt tratamentele posibile

0
Publicat:
Ultima actualizare:
smartliving

Nu mai surprinde pe nimeni faptul că boala COVID-19 este una parşivă, cu consecinţe pe termen lung. Tocmai de aceea, recuperarea post-COVID poate fi mai complicată decât bănuieşti şi nu trebuie neglijată.

Chiar şi după ce eşti declarat vindecat, poţi rămâne cu sechele, în special pulmonare, dar, din păcate, nu numai sistemul respirator este afectat.

Multe persoane vindecate de COVID se plâng în continuare de oboseală, astenie, capacitate redusă de efort, dureri musculare, tremor al mâinilor, ameţeli sau dureri de cap.

Mergi la analize chiar dacă te simţi bine!

Orice pacient care a avut COVID-19 trebuie să treacă printr-o evaluare medicală. Chiar şi cei cu forme uşoare ale bolii, fără tuse ori alte simptome respiratorii, pot descoperi o afectare pulmonară de care nu ştiau.

Leziunile pulmonare post-COVID sunt frecvente şi pot fi depistate întâmplător, în urma unui RMN sau CT pulmonar, care se recomandă inclusiv pacienţilor cu forme medii, nu doar celor cu forme severe sau critice.

La 2 luni după vindecare este momentul optim pentru aceste investigaţii, chiar mai devreme în unele cazuri.

Care sunt riscurile

În cazul în care plămânii sunt afectaţi, pot să apară, în timp, probleme respiratorii sau chiar fibroze pulmonare. Procesul de reabilitare trebuie planificat individual, în funcţie de deficienţele apărute în cazul fiecărui pacient, care pot fi extrem de variate.

smartliving

 Prof. Univ. Dr. Cristian Oancea

„Nu se cunoaşte încă întreaga gamă de probleme individuale apărute după COVID-19 şi frecvenţa relativă a acestora. Cu toate acestea, în afară de efectele sale asupra sistemului respirator, virusul poate afecta inima şi sistemul cardiovascular, creierul direct (encefalită) şi indirect (de exemplu, secundar la hipoxie sau tromboză vasculară), rinichi şi funcţia renală, coagularea sângelui şi tractul gastrointestinal“, ne-a explicat prof. dr. Cristian Oancea, Prorector Cercetare Ştiinţifică UMF Victor Babeş Timişoara.

Trebuie să presupunem că, după COVID-19, un pacient poate dezvolta o disfuncţie persistentă a aproape oricărui sistem de organe şi, astfel, poate avea aproape orice simptome şi semne. Acest lucru este similar cu multe alte afecţiuni invalidante, inclusiv traume, lupus eritematos sistemic, diabet şi septicemie meningococică.

Prof. Univ. Dr. Cristian Oancea

Tratamentul poate implica mai mulţi specialişti

„Pacienţii cu COVID-19 sunt mai predispuşi să aibă condiţii de invaliditate preexistente şi, în plus, vor experimenta efectele directe (fizice) şi indirecte (psihologice) bine stabilite asociate bolilor severe şi şederii îndelungate într-o unitate de terapie intensivă“, avertizează Prof. Univ. Dr. Cristian Oancea

Pacientul nu ar trebui pur şi simplu trimis către un serviciu uniprofesional (de exemplu, fizioterapie), ci trimiterea trebuie făcută către o echipă multidisciplinară (medic pneumolog, kinetoterapeut, psiholog etc.)

Prof. Univ. Dr. Cristian Oancea

Un proces complex

Pentru persoanele care au avut forme grave de COVID şi au necesitat spitalizare sau suplimentare de oxigen, recăpătarea funcţiei respiratorii poate fi dificilă. Pe lângă tratamentul medicamentos, ele pot necesita oxigenoterapie şi programe speciale de respiraţie şi exerciţii fizice.

Oxigenoterapia hiperbară este un tratament alopatic folosit cu rezultate bune la pacienţii care au suferit leziuni ale plămânului în urma diferitelor afecţiuni. Tratamentul constă în inhalarea de oxigen la o presiune mai mare, prin intubare, mai eficient astfel pentru organism. Sunt necesare, în medie, 10 şedinţe, iar preţurile variază între 150 de lei şi 400 de lei şedinţa.

Mărturiile unor pacienţi despre recuperarea post-Covid

„Am făcut câteva şedinţe de oxigenoterapie, 4 până acum. Sunt scumpe (200 de lei 60 de minute), dar eficiente, zic eu. Saturaţia mea de oxigen a ajuns la 95, de la 89, mă simt mai bine, totuşi încă obosesc uşor, am o stare de slăbiciune şi senzaţia că nu reuşesc întotdeauna să trag aer adânc în piept. În perioada următoare intenţionez să închiriez un concentrator de oxigen, cum am auzit că procedează alţii“, povesteşte un bărbat de 47 de ani, din Bucureşti.

Continuarea articolului, aici

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite