Speranţă pentru bolnavii cu hepatită cronică: „mugurii“ de ficat crescuţi în laborator

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Organele „cultivate“ în laborator ar putea să suplinească deficitul de donatori FOTO Shutterstock
Organele „cultivate“ în laborator ar putea să suplinească deficitul de donatori FOTO Shutterstock

Oamenii de ştiinţă din Japonia au reuşit să dezvolte un ficat în laborator folosindu-se de celule stem. Aceştia s-au declarat complet uimiţi de faptul că una dintre cele mai importante părţi ale aparatului digestiv a început să se formeze spontan, arată BBC.


„Mugurii­“ de ficat, adică fragmente mici în primele stadii de dezvoltare a organului digestiv, vor putea înlocui ficatul bolnav al persoanelor cu insuficienţă hepatică. De altfel, cercetătorii din întreaga lume încearcă să „crească­“ organe în laborator pentru a suplini deficitul donatorilor. Există deja pacienţi care au vezici urinare dezvoltate din propriile celule, dar producerea unor organe mult mai complexe, cum ar fi rinichii sau ficatul, este o reală provocare pentru oamenii de ştiinţă.

Echipa de specialişti de la Universitatea din Yokohama a încercat să reproducă primele etape de dezvoltare ale ficatului, asemănătoare celor de la un embrion. Aceştia au îmbinat două tipuri de celule stem şi substanţe prelevate din cordonul ombilical. În mod neaşteptat, celulele au început să se organizeze şi să se dezvolte în ceea ce părea a fi un „mugure­“ de ficat. Cercetătorii au preluat aceşti „muguri­“ şi i-au transplantat unor cobai. Odată ataşaţi în organismul şoarecilor, „mugurii­“ s-au cuplat la vasele de sânge şi au început să funcţioneze ca o fază incipientă a unui ficat veritabil. Transplantul a crescut durata de viaţă a şoarecilor care aveau insuficienţă hepatică.

„Noi am îmbinat pur şi simplu trei tipuri de celule şi am descoperit că, în mod surprinzător, acestea s-au auto-organizat pentru a forma un mugure tridimensional de ficat, o fază rudimentară a organului. În cele din urmă am demonstrat că un transplant de ficat creat în laborator poate să aibă şanse de reuşită în a combate insuficienţa hepatică“, a declarat pentru BBC profesorul Takanori Takebe.

Ce este insuficienţa hepatică?

Insuficienţa hepatică este o afecţiune cu potenţial letal, cronică sau acută, care se manifestă prin incapacitatea ficatului de a-şi exercita în mod normal funcţiile. Cauzele celor două tipuri de insuficienţă hepatică variază de la malnutriţie, abuz de alcool sau hepatitele B şi C, până la supradoza de paracetamol, intoxicaţia cu ciuperci otrăvitoare sau reacţii adverse la anumite tratamente medicamentoase.

Pe măsură ce boala evoluează, semnele specifice variază de la stări de greaţă, apetit scăzut şi oboseală, la hemoragie uşoară, mărirea în volum a abdomenului, somnolenţă şi chiar comă. În cazul insuficienţei hepatice cronice, salvarea părţii sănătoase a ficatului este principalul scop al tratamentului, dar dacă acest lucru nu este posibil, este necesar un transplant hepatic.

Un concept promiţător pentru medicina regenerativă

Această nouă constatare poate să deschidă calea reproducerii în laboratoare a unor organe complexe cum sunt pancreasul, rinichii sau plămânii. Totuşi mai este cale lungă până când cultivarea organelor va fi transformată în tratament.

Mugurii de ficat transplantaţi cobailor măsurau doar 4-5 mm, dar cercetătorii au afirmat că pot să dezvolte muguri mult mai mici, care să fie injectaţi în sânge. Mugurii nu s-ar dezvolta într-un organ perfect funcţional, ci s-ar integra celui deja existent şi afectat de boală, pentru a-l restabili.

„Cel mai important lucru este că un simplu amestec de celule se poate diferenţia şi organiza în structuri extrem de complexe de ţesut care funcţionează bine într-un model animal“, se arată încântat medicul Varuna Aluvihare, specialist în transplantul de ficat de la King's College Hospital din Londra. Pe de altă parte, acesta avertizează cu privire la riscul dezvoltării unei tumori odată ce transplantul a fost efectuat. Totodată, se arată sceptic cu privire la modul în care mugurii au fost transplantaţi şi cum funcţionează aceştia.

Toxicitatea medicamentelor testată pe noile organe

„Strategia este foarte promiţătoare şi reprezintă un pas înainte. Chiar dacă perspectiva unui ficat de sine stătător este mult mai apropiată decât era în urmă cu un an, totul este doar un concept. Există încă multe neclarităţi şi va fi nevoie de ani de cercetare înainte de a fi aplicat în medicina de tip regenerativ“, crede şi medicul Dusko Ilic, specialist care se ocupă cu celulele stem de la acelaşi King's College Hospital.

Chiar şi cu atâtea păreri diferite, această descoperire poate să fie benefică pentru testarea noilor medicamente, crede profesorul Chris Mason, preşedintele catedrei de medicină regenerativă de la University College din Londra. Medicamentele noi pot să fie destul de toxice pentru ficatul uman, iar testele pe animale nu arată întotdeauna nivelul exact de toxicitate. Profesorul Chris Mason speră ca mugurii de ficat să devină o modalitate ideală de a testa toxicitatea celor mai noi medicamente.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite