Studiu: Gripa sezonieră, un posibil descendent direct al gripei spaniole

Foto Pixabay

Unul dintre virusurile gripei sezoniere ar putea fi un descendent direct al gripei spaniole au dezvăluit autorii unui studiu preliminar publicat marţi în revista Nature, informează AFP.

Cea mai devastatoare pandemie provocată de o boală respiratorie în secolul al XX-lea, gripa din 1918-1919, denumită "spaniolă care a ucis între 50 şi 100 de milioane de oameni. Originea sa virală a fost confirmată abia în anii 1930. Ulterior, cercetătorii au identificat virusul care a declanşat-o: un virus gripal A de subtip H1N1, conform Agerpres.

Sebastien Calvignac-Spencer, specialist în evoluţie virală la Institutul Robert Koch din Germania a primit aacces la 13 eşantioane de plămâni conservaţi în formol în muzee din Berlin şi Viena, datând din 1901 până în 1931, inclusiv şase din perioada 1918-1919. Astfel alături de colegii săi a depistat fragmente din ARN-ul virusului care a provocat gripa spaniolă în trei eşantioane din 1918.

Cercetătorii au reuşit să secvenţieze mari părţi din genomul virusului care a infectat două persoane, precum şi genomul complet într-un al treilea caz. 

În noul studiu, cercetătorii au detectat variaţii genomice de-a lungul pandemiei şi în evoluţia sa în jurul lumii, prin intermediul deplasărilor favorizate de transferurile de soldaţi spre sfârşitul Primului Război Mondial.

Încă din primele faze ale gripei spaniole, o genă a virusului pare să fi evoluat pentru a contracara reacţia imunitară umană.

Aceste noi analize sunt compatibile cu scenariul unei origini pandemice pure a virusurilor gripale sezoniere", dovedind o filiaţie directă, au precizat autorii studiului.

Descoperirea contrazice alte ipoteze despre apariţia gripei sezoniere, mai ales ideea - denumită "reasortare" - conform căreia virusurile actuale ar fi constituite din mai multe fragmente genetice provenite de la strămoşi eterogeni.

În schimb, este dificil de explicat felul în care pandemia gripală din 1918 s-a transformat progresiv într-un virus sezonier, "din cauza lipsei de date", mai ales din anii 1920, a explicat Thorsten Wolf, medic virusolog la Institutul Robert Koch.

Ar putea oare aceste cercetări să ofere anumite informaţii-cheie despre evoluţia COVID-19?

Deşi cele două pandemii nu pot fi comparate, ţinând cont că au existat "virusuri diferite, condiţii de propagare foarte diferite, oameni organizaţi şi conectaţi diferit", anumite similarităţi pot să existe, a afirmat Sebastien Calvignac-Spencer.

"De exemplu, gripa din 1918 a cunoscut mai multe valuri, la fel ca pandemia de COVID-19, dar, spre deosebire de aceasta, ale cărei valuri au fost asociate cu noi variante virale, probabil nu la fel s-a întâmplat şi în cazul pandemiei din 1919, conform studiului nostru", a precizat acelaşi cercetător.