Totul despre E.coli. Ce tip de bacterie duce la complicaţii şi de ce se îmbolnăvesc  mai ales copiii sub 5 ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Un tip de bacterie patogenă  E.coli a făcut în urmă cu câţiva ani peste 50 de victime în Germania
Un tip de bacterie patogenă  E.coli a făcut în urmă cu câţiva ani peste 50 de victime în Germania

În ultimele trei săptămâni, autorităţile sanitare româneşti  au căutat cu lumânarea sursele unei  infecţii care a ucis mai mulţi copii, în timp ce alte câteva zeci au ajuns în stare gravă din Argeş  la Spitalul „Marie Curie„ din Bucureşti  cu sindrom hemolitic-uremic, o complicaţie gravă dată de un anumit tip de bacterie E.coli.

E. coli (Escherichia coli) este denumirea unui grup de bacili coli – peste 300 – care trăiesc majoritatea în tractul intestinal al omului ajutând digestia şi fermentarea.  Din tractul intestinal E.coli ajunge în fecale.

În ultimii 30 de ani, din grupul de 300 de bacili denumiţi generic E.coli au fost identificate câteva tipuri patogene pentru om. Aceste bacterii E.coli patogene duc la complicaţii, a explicat pentru Adevărul un medic epidemiolog.

Tipul de E.coli care în ultimii 10 ani ani a dus la îmbolnăviri atât în Europa, cât şi în SUA a fost O 157. Această bacterie patogenă are o capacitate de a secreta toxine (shigatoxină şi/sau verotoxină) şi a fost şi la baza scandalului îmbolnăvirilor cu E.coli de acum câţiva ani. din Germania. Atunci, infecţia a dus la decesul a peste 50 de persoane, iar sursa îmbolnăvirii s-a dovedit a fi mâncarea încolţită.Persoanele care contactaseră boala erau adulte.

Deşi şi alte tipuri de E.coli patogene precum O 111 şi O 104 duc şi ele la complicaţii, în 90% din cazurile semnalate până acum a fost vorba de O 157 cu secretare de toxină. „Această toxină afectează mai ales rinichii. Sindromul hemolitic-uremic se instalează ca şi complicaţie a bolii diareice acute, fapt care duce la insuficienţă renală, adică urina nu mai este eliminată. Pe cale de consecinţă, azotul din sânge creşte, distruge celulele roşii  şi se instalează anemia“. Totodată scad şi trombocitele, adică acele celule din sânge care nu au culoare, dar care împiedică pierderea sângelui.  

Pe scurt, instalarea sindromului hemolitic-uremic înseamnă insuficienţă renală, anemie şi trombocitopenie.

De menţionat ar fi faptul că O 157 nu produce automat la toate persoanele instalarea sindromului hemolitic-uremic, ci este doar o complicaţie posibilă, ca la gripă. „Însă, la copilul sub 5 ani, riscul de complicaţii este mai mare întrucât rinichiul este mai fragil şi mai uşor de atacat de toxină„.

Care ar putea fi sursa îmbolnăvirii

„De regulă, între oameni E.coli este foarte greu de transmis, iar dacă e vorba de E.coli patogen nu poate veni decât de la fecalele animalelor rumegătoare“, a mai spus epidemiologul contactat de Adevărul.

„Este foarte bine că s-a anlizat laptele praf pentru că e vorba de copii foarte mici, dar cu portocala a fost de-a dreptul o prostie pentru că şi dacă era, iniţial, poluată cu E.coli, ceea ce se găseşte în comerţ şi ajunge în magazine sunt fructe cerate, tratate, nu sunt fructe luate direct din pom“.

În opinia specialistului, ar fi trebuit cercetate de urgenţă condiţiile de mediu, apa mai ales, însă acum este foarte târziu şi pentru asta.

„Prea multă bâjbâială de trei săptămâni. Primul caz a apărut pe 28-29 ianuarie. E vorba de o fâşie mică de teren din Argeş pe care au apărut aceste cazuri, fâşie de teren cu o mulţime de lacuri şi captări. În zonă, sunt foarte mulţi legumicultori, multe sere, probabil şi ferme. Nu ştiu ce ferme de animale au, dar, după părerea mea, acolo, în luna ianuarie când s-a produs topirea zăpezii şi a fost apă din belşug s-a produs şi infestarea solului şi a apei cu bacterii“.

Aceste bacterii patogene, mai spune epidemiologul, nu mai pot fi găsite însă în apă după două-trei săptămâni pentru că nu trăiesc atât. „Prin situaţii nenorocite, sigur că, pe diferite căi, aceste bacterii au fost duse acasă“.

Specialistul mai spune că nu ar vrea să învinovăţească sub nicio formă familiile copiilor, însă o situaţie ipotetică de îmbolnăvire a celui mic poate fi aceea în care mama curăţă legume în bucătărie pentru a prepara o ciorbă. Dacă bebeluşul începe să plângă şi mama îi dă biberonul fără să se spele anterior pe mâini l-a îmbolnăvit. Şi, să fim serioşi, cine e atât de scrupulos încât să se spele pe mâini la fiecare gest“.

Medicul reaminteşte că la spitalul din Piteşti mai sunt 50 de copii internaţi cu boală diareică acută. „Această coincidenţă are o cauză comună. Boala a apărut în aceeaşi perioadă de timp, pe acelaşi areal, e vorba de un cumul de factori. A cercetat cineva dacă în amonte e vreo fermă de bovine sau unde au fost aruncate dejecţiile? A controlat cineva, în ianuarie, platformele de gunoi? Se prea poate ca acestea să fi fost evacuate clandestin“.

Fermele de animale şi serele mamut sunt cele mai probabile surse ale infecţiei cu E.coli patogen, în opinia specialistului.  

Întrebări fără răspuns

O întrebare care se ridică şi pentru care epidemiologul nu are un răspuns este de ce autorităţile nu au prelevat probe de shigatoxină pentru a le trimite la testare la „Balş“ sau „Cantacuzino“.  Ar fi câştigat timp.

O altă întrebare la care autorităţile ar trebui să răspundă este dacă pacienţii care au făcut sindrom hemolitic-uremic sunt cei trataţi timp îndelungat cu antibiotic. „Abuzul de antibiotice este nemaipomenit la noi. Antibioticul distruge şi acele bacterii care apără corpul ţi în acest fel E.coli patogen secretă şi mai multă toxină“.  

Cu toate acestea, mai spune epidemiologul, medicii de la Bucureşti nu pot fi acuzaţi că au administrat antibiotice în situaţia în care pacienţii erau în stare gravă. „Şi dacă ar fi recoltat corect probele biologice nu ar fi primit rezultatele decât în 24-48 de ore şi, probabil, că nu mai puteau aştepta atât. Starea copiilor nu mai permitea“.

Dacă boala ar fi fost luată din pripă,  pacienţilor li s-ar fi putut administra antiseptice mai uşoare de tipul saprosanului, conchide epidemiologul.  

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite