Medicină

articolul anterior articolul urmator

Traseul infecţiei cu SARS COV-2 la nivel pulmonar. Medicul pneumolog Alina Stanca explică fazele în care organismul este afectat

0
13 Jan 2021 08:45:59
Autor: ADH

SARS COV-2 poate avea un impact puternic asupra organismului celui infectat. Dr. Alina Stanca, medic primar pneumolog la MedLife, explică modalităţile prin care virusul afectează plămânii bolnavului.

SARS COV-2 face parte din familia Coronaviridae şi este similar cu virusurile care determină SARS (identificat în China, în 2003) şi MERS (identificat în Arabia Saudită, în 2012).

Alina Stanca, medic primar pneumolog la MedLife, explică faptul că SARS COV-2 este un ARN virus, din structura căruia fac parte patru proteine principale (S, E, M şi N), cât şi câteva proteine accesorii. Boala provocată de virus a fost denumită COVID 19 şi este o boală infecţioasă, unde infecţia se poate transmite de la animale şi interuman. În ceea ce priveşte contaminarea, există mai multe căi prin care se poate produce:

  • particule generate prin tuse, strănut, vorbit,
  • contact direct cu o persoană infectată,
  • contact indirect, prin atingerea suprafeţelor contaminate,
  • transmitere aeriană, prin aerosoli (virusul rămâne viabil în aer aproximativ 3 ore),
  • calea conjunctivală, care nu a fost dovedită, deşi virusul a fost detectat în lacrimi.

Potrivit datelor actualizate la nivel mondial, din persoanele infectate, 20% prezintă cazuri severe, în timp de 70% prezintă cazuri uşoare, moderate.

Boala uşoară şi moderată (60-80% dintre pacienţi) se manifestă:

  • fără afectare pulmonară,
  • afectare pulmonară mai mică de 50%, fără semne de severitate,
  • chiar şi la pacienţii asimptomatici pot exista leziuni de pneumonie COVID.

Boala severă (15-25% dintre pacienţi) se manifestă:

  • cu dispnee,
  • frecvenţa respiratorie creşte peste 30 de respiraţii pe minut,
  • saturaţia de oxigen scade sub 93%,
  • raportul PaO2/FiO2 este sub 300,
  • afectarea pulmonară este peste 50%.

Boala critică (5-15% dintre pacienţi) se manifestă:

  • insuficienţă respiratorie,
  • şoc septic,
  • tulburări de coagulare,
  • MSOF (insuficienţă multiplă de organ).

Plămânul, organul cheie în infecţia cu SARS COV-2

„Există trei faze ale bolii. Prima este faza răspunsului viral, unde, după ce virusul pătrunde în tractul respirator, se multiplică. Urmează o perioadă de incubaţie de 5-7, până la maximum 14 zile, după care apar simptomele specifice, întâlnite în orice infecţie respiratorie.

În faza a doua, intervin mecanismele de apărare din partea gazdei. Dacă acestea sunt depăşite, virusul pătrunde în organism, în circulaţia sistemică, şi afectează mai multe organe, printre care şi plămânii, cu apariţia pneumoniei COVID.

Faza a treia este faza de hiper-inflamaţie, aşa numita furtună citokinică, în care evoluţia este spre sindromul de detresă respiratorie, insuficienţă respiratorie, insuficienţă cardiacă şi şoc”, precizează medicul Alina Stanca.

Traseul la nivel pulmonar

În cazul noului coronavirus, principalul mod de transmitere este prin picăturile de salivă, iar infecţia tractului respirator inferior este una dintre cele mai comune manifestări ale bolii. Mai mult, pneumologul spune că fiziopatologia pulmonară este responsabilă pentru majoritatea deceselor.

„Ajuns la nivel alveolar, virusul infectează pneumocitele de tip II, moment în care începe replicarea şi eliberarea virală, determinând un proces de piroptoză asupra celulei gazdă, adică o moarte celulară programată proinflamator, cu eliberarea unor modele moleculare, care apoi sunt recunoscute de celulele epiteliale învecinate, de celulele endoteliale şi de macrofagele alveolare. Acestea declanşează răspunsul inflamator, prin generarea de chemokine şi citokine proinflamatorii, de tipul interleukinei 6, 10, 1 etc., care, mai departe, atrag celule inflamatorii de tipul monocitelor, macrofagelor şi celulelor T”, spune Alina Stanca.

În cazul unui răspuns imun adecvat, procesul inflamator atrage celulele de tip T. Celulele de tip T - CD4 mediază răspunsul imun eficient, celulele T - CD8 recunosc şi elimină celulele infectate, apar anticorpii neutralizanţi care leagă şi inactivează virusul, macrofagele alveolare care înlătură virusul neutralizat şi recunosc şi fagogitează celulele moarte. Practic, aşa cum explică pneumologul, toate aceste procese duc la eliminarea virusului cu leziuni pulmonare minime şi vindecare.

În cazul unui răspuns imun disfuncţional, se acumulează în continuare celule imune, care produc în mod exagerat citokine, care conduc la răspunsul inflamator excesiv, aşa numita furtună citokinică. La nivel pulmonar, acest proces inflamator are ca rezultat îngroşarea interstiţiului alveolar cu acumularea de fibrină şi formarea de membrane hialine, cu creşterea permeabilităţii capilare şi activarea coagulării. Toate acestea duc la apariţia edemului pulmonar, cu distrucţia alveolară masivă, apariţia de fibroză, cu generarea de microtrombi, perturbarea schimbului gazos prin membrana alveolo-capilară, insuficienţa respiratorie şi sindromul de detresă respiratorie acută.

Care sunt pacienţii cu risc crescut de evoluţie severă a infecţiei cu SARS COV-2

Bărbaţii, vârstnicii şi persoanele care asociază comorbidităţi sunt pacienţii care pot dezvolta o formă severă de COVID 19, în cazul infectării cu noul coronavirus. Bolile cardiovasculare joacă un rol important în acest caz (13,2%), urmate de diabet, hipertensiune arterială, bolile respiratorii cronice, cancerul, cât şi obezitatea.

Fibroza pulmonară

„Cea mai de temut complicaţie din punct de vedere pulmonar este fibroza. Ea apare, în general, în cazurile critice, atunci când vorbim despre sindromul de detresă respiratorie acută, şi este consecinţa unui proces fibroproliferativ primar. S-a observat că, chiar şi după eradicarea virusului şi vindecarea bolii, boala pulmonară interstiţială poate progresa cu evoluţie spre fibroză. Pe de altă parte, chiar şi grade mici de fibroză reziduală pot creşte mortalitatea şi morbiditatea la pacienţii vârstnici, cu afecţiuni pulmonare preexistente”, spune specialista.

Mecanismele prin care infecţia cu SARS COV-2 produce leziuni pulmonare sunt parţial cunoscute, dar sunt incriminaţi mai mulţi factori:

  • furtuna citokinică,
  • toxicitatea pulmonară indusă de medicamente,
  • presiunile respiratorii înalte şi injuria pulmonară acută indusă de hiperoxia asociată ventilaţiei mecanice.

Aşa cum precizează şi Alina Stanca, la acest moment, consecinţele pe termen lung ale COVID-19 sunt doar speculative, fiind nevoie de studii prospective.

Tratament COVID-19

La acest moment, nu există o terapie antivirală specifică pentru infecţia cu noul coronavirus. Elementul cheie este suportul respirator cu menţinerea saturaţiei de oxigen peste 92%. Doctor Alina Stanca menţionează cum de-a lungul lunilor de pandemie au existat mai multe protocoale terapeutice din care fac parte antivirale, Remdesivir-ul fiind singurul aprobat de FDA.

„Se recomandă, din păcate, de rutină, antibioticoterapie cu spectru larg, deşi singura indicaţie ar fi doar atunci când sunt semne de suprainfecţie bacteriană. Există studii care au arătat că antibioticele nu sunt eficiente în terapia COVID. În ceea ce priveşte corticosteroizii sistemici, există studii care ne arată că în cazurile severe, cele care necesită suport respirator, ar scădea mortalitatea”, spune pneumologul.

Mai mult, în cazul tratamentului COVID se mai administrează şi medicaţie anticoagulantă, iar dacă vorbim despre ventilaţia mecanică în poziţie pronă, această este benefică, deoarece asigură o ventilare omogenă a plămânilor. Oxigenarea prin membrană extracorporală se foloseşte în cazuri de hipoxemie persistentă în cazul pacienţilor ventilaţi mecanic la parametri optimi, iar plasma recoltată de la un pacient convalescent se administrează tot în cazurile severe.

Concluzii

Medicul primar pneumolog Alina Stanca trage o serie de concluzii prin care spune că pandemia de COVID 19 este cea mai gravă criză medicală determinată de o infecţie, după pandemia de gripă spaniolă din 1918. Boala COVID-19 este nouă, cu evoluţie clinică incomplet previzibilă, unde există multe necunoscute:

  • factorii de risc pentru evoluţie spre boală severă sunt incerţi, deşi vârsta înaintată şi comorbidităţile sunt factori importanţi,
  • riscul de mortalitate este incert şi variază de la ţară la ţară,
  • nu există un tratament specific, iar raportul risc-beneficiu în cazul tratamentelor utilizate nu este clar,
  • sunt necesare studii prospective pentru a lămuri toate aceste necunoscute.

-------

Articolul face parte din campania MedLife Facem România bine.

De 26 de ani suntem alături de tine şi nu ne oprim. Pentru că azi, mai mult decât oricând medicina înseamnă să te lupţi prin ştiinţă şi cunoaştere.

De la începuturile civilizaţiei, frica este primul lucru care te izbeşte într-o pandemie. Iar ca să o diminuăm, în an pandemic, am dezvoltat divizia de cercetare şi am început să facem cercetare medicală în România, pentru a oferi o viziune mai clară asupra situaţiei actuale şi a evoluţiei bolii.

Ne adaptăm continuu la prezent şi ne pregătim pentru viitor. Facem România bine.

Articol susţinut de MedLife

Modifică Setările