Vaccinăm sau nu copiii sub 16 ani anti-COVID? Ce recomandă un pediatru, un epidemiolog şi un medic de familie

Vaccinarea anti-COVID a copiilor cu vârsta peste 12 ani a început şi în România, ţara noastră fiind printre primele state europene care au luat decizia imunizării acestei categorii din populaţie.

Cât de importanţi sunt copiii în atingerea imunităţii colective, ce rol au ei în transmiterea virusului şi cât de necesară este vaccinarea lor am dezbătut cu un specialist epidemiolog, un pediatru şi un medic de familie implicat în activităţi de vaccinare.

De la începutul lunii iunie 2021, copiii şi adolescenţii din România cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani se pot vaccina împotriva COVID-19 cu serul Comirnaty, de la Pfizer-BioNTech. Utilizarea lui la această categorie de vârstă a fost aprobată de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) pe 28 mai 2021, după ce SUA şi Canada au luat aceeaşi decizie.

Copiii cu vârsta de 12 ani şi peste pot fi programaţi pe platforma de vaccinare prin contul părinţilor, au anunţat coordonatorii campaniei din România. Părinţii sau tutorii legali trebuie să-şi dea consimţământul pentru vaccinarea copiilor împotriva COVID-19.

Ţara noastră este a doua din Europa, după Italia, care a făcut recomandarea de vaccinare a copiilor şi adolescenţilor cu vârste între 12 şi 15 ani. În Germania, Comisia Permanentă de Vaccinare din cadrul Institutului Robert Koch (STIKO) a anunţat că nu se va grăbi să emită o astfel de recomandare, potrivit Deutsche Welle. Este posibil ca reprezentanţii acesteia să nu recomande vaccinarea tuturor copiilor, ci doar a celor care suferă de anumite boli, motivul fiind că datele privind efectele secundare ale vaccinului sunt încă insuficiente. Aceeaşi reticenţă o are şi comunitatea ştiinţifică din Marea Britanie, scrie The Guardian.

Eficacitate de 100% la copii şi adolescenţi în studiile clinice

Autorizarea primită de Pfizer şi partenerul său german, BioNTech, vine după un studiu clinic prin care s-a urmărit eficacitatea vaccinului lor la grupa de vârstă 12-15 ani. S-au raportat 18 cazuri de COVID-19 în rândul celor 2.260 de copii şi adolescenţi care au participat la studiu. Toate au fost înregistrate în grupul placebo, ceea ce a dus la concluzia că vaccinul a avut o eficacitate de 100% în prevenirea îmbolnăvirii.

La o lună de la imunizarea cu serul Pfizer, copiii şi adolescenţii din studiu au avut un răspuns imun „robust”. Titrul lor de anticorpi a fost de aproape două ori mai mare decât al tinerilor din grupa de vârstă 16-25 de ani analizată în studiul clinic anterior. Datele prezentate de Pfizer nu au fost evaluate încă de experţi independenţi şi nici publicate într-o revistă ştiinţifică.

Dacă serul de la Pfizer/BioNTech va avea această eficienţă de 100% şi în viaţa reală urmează să aflăm din studiile care vor demara în perioada următoare, după ce vaccinul va fi administrat unui număr suficient de mare de copii şi adolescenţi. Pentru categoria la care se administrează acum (16 ani şi peste), acest vaccin are o eficienţă ceva mai mică în populaţia reală faţă de eficacitatea de 95% prezentată iniţial de producătorii săi.

Un studiu publicat pe 29 martie de Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din SUA (CDC) arată că eficienţa în lumea reală a vaccinurilor de la Pfizer şi de la Moderna este de 90% la două săptămâni de la rapel. Analizele efectuate în paralel de Israel au arătat că două doze de vaccin Pfizer au o eficienţă de 94% în prevenirea cazurilor simptomatice de COVID-19 la categoria de vârstă 16 ani+, informează Reuters.

Ce alte vaccinuri ar putea fi disponibile pentru copii şi adolescenţi

Pfizer nu este singura companie care a testat eficacitatea vaccinurilor anti-COVID la copii şi adolescenţi.

• Moderna, la rândul său, are în derulare din decembrie 2020 un studiu clinic pe copii şi adolescenţi din categoria de vârstă 12-17 ani, vaccinul fiind autorizat deocamdată doar pentru adulţii peste 18 ani. Datele preliminare anunţate de compania farmaceutică pe 6 mai 2021 susţin că vaccinul său ar avea o eficacitate de 96% în prevenirea infecţiilor simptomatice la grupa de vârstă 12-17 ani;
• Din aprilie 2021, şi Johnson&Johnson testează vaccinul său pe această categorie de copii şi adolescenţi. Compania nu a anunţat când vor fi disponibile primele date din acest studiu;
• Tot în aprilie 2021, Moderna a demarat încă un studiu care vizează copiii cu vârste cuprinse între 6 luni şi 11 ani;
• Pfizer/BioNTech testează acum vaccinul lor pe copii mai mici, de la 6 luni la 2 ani şi de la 2 la 11 ani. În septembrie 2021, cele două companii partenere ar putea depune cererea de autorizare pentru vaccinul pediatric anti-COVID, au anunţat recent.

Şi Universitatea Oxford, în parteneriat cu AstraZeneca, avea în vedere administrarea vaccinului său la copii şi adolescenţi. La jumătatea lunii februarie 2021, au demarat un studiu clinic pe 200 de copii cu vârste cuprinse între 6 şi 17 ani, dar l-au oprit în aprilie, informează Wall Street Journal. Reprezentanţii săi au motivat că analizează informaţiile referitoare la posibila legătură dintre vaccinul lor şi cazurile de tromboză raportate în mai multe ţări europene.

Dr. Anthony Fauci, epidemiologul-şef al Statelor Unite, a anunţat că este posibil ca imunizarea copiilor sub 12 ani să înceapă în SUA din primul trimestru al anului 2022, informează CNBC. Până atunci, cercetătorii vor aduna suficiente date despre vaccinuri, a spus Fauci. Oficialii europeni nu au făcut deocamdată niciun anunţ pe acest subiect.

Vaccinare anti-COVID la copii. La ce efecte adverse ne putem aştepta

Sigur că cea mai mare îngrijorare a părinţilor vizează reacţiile adverse ale acestor vaccinuri. În comunicatul de presă prin care Pfizer a anunţat rezultatele studiului se precizează că vaccinul a fost bine tolerat şi că reacţiile adverse sunt similare celor înregistrate la categoria de vârstă 16-25 de ani.

În studiul clinic, adolescenţii au primit aceeaşi doză de ser care se administrează adulţilor, iar regimul de administrare a fost identic: două doze, la un interval de 21 de zile. Este doza prea mare pentru copii şi există un risc mai crescut de reacţii adverse din acest motiv?

Vaccinul împotriva COVID-19 nu este singurul administrat în aceeaşi doză la copii şi la adulţi. În cazul vaccinului HPV discutăm despre aceeaşi doză pentru oricine cu vârsta mai mare de 9 ani, inclusiv adulţi, potrivit dr. Gindrovel Dumitra, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) şi coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF. La vaccinul meningococic este aceeaşi situaţie: acelaşi ser se administrează atât adolescenţilor, cât şi sugarilor. Vaccinul antigripal trebuie administrat chiar în două doze copiilor cu vârsta între 6 luni şi 8 ani, la un interval de o lună, pentru a obţine un răspuns imun adecvat.

Copiii intră întotdeauna după adulţi în studiile clinice pentru diverse terapii şi vaccinuri. Motivul este de a se obţine mai întâi un profil de siguranţă de la adulţi. Astfel, se poate face o predicţie în ceea ce priveşte administrarea la copii.

Dr. Gindrovel Dumitra, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) şi coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF

„În vaccinologie, situaţia nu este similară celei din antibioterapie, de exemplu. Când vorbim despre ampicilină, trebuie să obţii o cantitate minimă eficientă. În cazul vaccinului anti-COVID-19, trebuie să obţii un trigger, care este dependent de volum - câte copii de proteine S sunt produse într-un interval de timp. Din această perspectivă, sunt foarte importante testele care arată imunogenitatea (răspunsul imun). Studiul clinic al producătorului arată că imunogenicitatea este foarte bună. Doza de 30 micrograme (0,3 ml) a vaccinului duce către o eficacitate de 100% la grupa de vârstă 12-15 ani şi, atunci, ne putem gândi chiar că ar putea fi nevoie de o doză mai mare pentru adulţi. Lucrurile sunt dificil de clarificat în acest moment”, spune specialistul.

Reacţiile alergice sunt, indiscutabil, dependente de cantitatea de vaccin administrată. „Doza este totuşi mică, de ordinul microgramelor. Diferenţele ar trebui să fie mai mari pentru a influenţa reacţiile adverse”, completează dr. Dumitra.

Pot să vă spun că specialiştii Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA), prin comitetul de pediatrie, sunt foarte riguroşi şi avizarea oricărei molecule trece prin nişte filtre foarte coercitive. Ceea ce prioritizăm îndeosebi la copii sunt siguranţa, efectele secundare şi, evident, beneficiul.

Prof. dr. Doina Pleşca, medic primar pediatru, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie, membru al Comitetului de Pediatrie (PDCO) din cadrul EMA

Cât de necesară este vaccinarea anti-COVID la copii

În România, copiii reprezintă aproximativ 6% din totalul celor infectaţi cu noul coronavirus. Numărul total de cazuri înregistrate la grupa de vârstă 0-19 ani este de aproximativ 70.000 de la începutul pandemiei de coronavirus, dintr-un total de aproape 1.100.000 de cazuri.

Continuarea articolului, aici