Vaccinarea anti-COVID nu va opri pandemia rapid. Câţi români vor putea fi imunizaţi iniţial

Am putea avea în curând un vaccin anti-COVID cu o eficienţă de peste 90% în prevenirea bolii, dar ne aşteaptă multe obstacole în calea imunizării în masă, ne avertizează specialiştii. Nu ne putem gândi la încheierea pandemiei mai devreme de sfârşitul anului 2021 sau începutul anului 2022.

La ora actuală, sunt 155 de vaccinuri în evaluare preclinică, 47 în studii clinice şi 11 în a treia şi ultima etapă de testare pe voluntari, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, actualizate pe 3 noiembrie 2020. Şansele să avem măcar un vaccin eficient dintre toate acestea sunt mari, aşa încât toate guvernele au început pregătirile pentru imunizarea în masă a populaţiei.

Va pune vaccinul anti-COVID capăt pandemiei de coronavirus? Vom renunţa să mai purtăm mască şi să păstrăm distanţa chiar din primăvară, când vom primi vaccinul? Câţi dintre români au şansa să primească vaccinul în primăvară? Am discutat toate aceste probleme cu doi dintre specialiştii implicaţi în elaborarea strategiei de vaccinare anti-COVID din România: dr. Gindrovel Dumitra, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) şi coordonatorul grupului de vaccinologie din cadrul SNMF, şi prof. dr. Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS. 

De unde va primi România vaccinul

Vaccinurile anti-COVID vor ajunge în ţara noastră prin Comisia Europeană (CE), care a încheiat angajamente prealabile de achiziţie în numele statelor membre UE cu mai multe companii farmaceutice. „Practic, CE, guvernul Statelor Unite şi al Marii Britanii prefinanţează prin aceste precontracte dezvoltarea de vaccinuri. Companiile farmaceutice vor aloca apoi vaccinurile lor la un preţ preferenţial şi într-o cantitate mai mare ţărilor care au sprijinit dezvoltarea lor”, explică prof. dr. Alexandru Rafila. 

Până la data publicării acestui articol (9 noiembrie 2020), CE are trei contracte semnate, cu Johnson&Johnson, Sanofi-GSK şi AstraZeneca (în parteneriat cu Universitatea Oxford). În total, instituţia executivă a Uniunii Europene a rezervat peste un miliard de doze dintr-un potenţial vaccin împotriva coronavirusului.

Aceste doze sunt repartizate ţărilor UE în mod egal, raportat la populaţie. României îi revin 10,4 milioane de doze dintre cele contractate până acum. Alte trei companii sunt în discuţii cu CE pentru achiziţia a încă unui miliard de doze: BioNTech-Pfizer, CureVac şi Moderna. Numărul de doze alocate fiecărei ţări va creşte proporţional cu cantităţile achiziţionate.

Majoritatea vaccinurilor anti-COVID au un rapel la 21 de zile, la 30 de zile sau chiar la 60 de zile. Prin urmare, cu cele 10,4 milioane de doze alocate ţării noastre vor fi vaccinaţi 5,2 milioane de români. 

Mai multe despre strategia UE privind vaccinurile împotriva COVID-19, despre criteriile de selecţie pentru vaccinurile „candidate” şi despre angajamentele de achiziţie puteţi citi pe EUR-Lex, site-ul oficial al dreptului Uniunii Europene.

Care vor fi primele vaccinuri distribuite în Europa

Prima tranşă de vaccinuri care va ajunge în România şi, simultan, în toate ţările UE va fi de la cel puţin una dintre companiile cu care CE a semnat sau va semna în perioada imediat următoare un acord de achiziţie. Deocamdată, toate vaccinurile vizate de CE sunt în studii clinice - majoritatea în a treia şi ultima etapă de testare. 

Care va fi primul vaccin distribuit şi când va ajunge la populaţie depinde de rapiditatea cu care producătorii vor finaliza studiile clinice şi vor primi aprobare de la autoritatea care evaluează medicamentele şi vaccinurile în Europa, Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA). „Nu se ştie când va ajunge prima tranşă. Deocamdată sunt doar presupuneri, nu certitudini. Importante sunt vaccinurile cu studii clinice în stadiu avansat. Acum sunt trei companii cu care CE a semnat contracte, dar mai poate apărea şi o a patra”, spune profesorul Rafila.

Vaccinul de la Sanofi-GSK este abia în faza 1-2 a studiilor clinice şi oficialii companiei estimează că abia în vara lui 2021 vor anunţa rezultatele finale. Prin urmare, nu va fi o opţiune pentru această primăvară în statele UE şi, implicit, în România. Nici vaccinul de la CureVac nu va fi gata mai devreme de martie-aprilie 2021, pentru că acum se află în etapa 2 a studiilor clinice. În schimb, vaccinul dezvoltat de BioNTech-Pfizer este creditat cu cele mai mari şanse de a deveni primul vaccin anti-COVID-19 aprobat şi Comisia Europeană este aproape de semnarea unui contract cu cele două companii asociate.

„Nu putem să ne gândim la o eliminare a acestei urgenţe de sănătate publică globală mai repede de sfârşitul anului 2021 sau începutul anului 2022”. prof. dr. Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS.

Prima victorie în pandemie: vaccinul cu o eficacitate de 90%

„Astăzi este o zi grozavă pentru ştiinţă şi pentru umanitate”, spune Albert Bourla, directorul executiv al Pfizer, în comunicatul de presă care anunţă o victorie majoră în lupta cu noul coronavirus: vaccinul produs împreună cu partenerul german de la BioNTech are o eficienţă de peste 90% în prevenirea infecţiei cu SARS-CoV-2. Datele provin din ultima etapă de testare a serului şi sunt preliminare, dar, dacă ele vor fi confirmate, protecţia impresionantă oferită de acest vaccin ar fi un pas uriaş în lupta contra COVID-19. O veste la fel de bună este că testarea pe scară largă nu a semnalat îngrijorări serioase cu privire la siguranţa vaccinului.

Studiul clinic BioNTech-Pfizer a inclus 440.000 de voluntari, iar rezultatele finale ar urma să fie publicate la sfârşitul lunii noiembrie. 

Continuarea articolului, aici