10 semne prevestitoare ale bolii Alzheimer. Cum poţi fi de ajutor pentru cei dragi afectaţi
0
Chiar dacă modificările memoriei sunt semne relativ naturale ale înaintării în vârstă, unele dintre acestea pot să fie asociate ca simptome ale bolii Alzheimer.
Dacă mama sau tatăl tău încep să aibă un comportament ciudat, să uite ce ai vorbit cu ei cu doar câteva ore înainte, să aibă probleme de limbaj sau schimbări de personalitate, atunci consultarea unui medic specialist şi un tratament adecvat sunt cele mai bune soluţii prin care boala poate să fie ţinută în frâu.
Ce este boala Alzheimer?
Boala Alzheimer este o afecţiune degenerativă şi progresivă a creierului specifică persoanelor în vârstă prin care funcţiile de cunoaştere ale creierului sunt deteriorate, iar capacităţile intelectuale şi valorile sociale ale personalităţii individului se pierd. Fiind asociată tulburărilor de comportament, boala realizează starea cunoscută sub numele de demenţă.
Semnele specifice bolii au fost descrise pentru prima dată de psihiatrul de origine germană Alois Alzheimer, diagnosticul în cazul primului pacient studiat fiind „boală a uitării“. Chiar dacă Alois Alzheimer a intrat în istorie ca fiind cel care a descoperit teribila boală, neurologul român Gheorghe Marinescu şi patologul francez Paul Oscar Blocq identificaseră deja leziunile din creier care stăteau la baza tulburărilor de memorie.
Odată cu trecea anilor, boala a fost studiată în detaliu, iar, acum, este stabilit faptul că este cea mai comună formă de declin mintal la persoanele în vârstă, reprezentând jumătate din totalitatea cazurilor de demenţă.
În Europa, frecvenţa apariţiei bolii Alzheimer creşte odată cu înaintarea în vârstă. Astfel, în cazul persoanelor de 65 de ani, frecvenţa bolii este de 2-3%, pentru cei de 70 de ani este de 3%, pentru bătrânii de 75 de ani este de 6%, iar în cazul celor de peste 85 de ani, procentul apariţiei bolii variază între 25 şi 40%, arată statisticile.
În Franţa, peste 17% din persoanele trecute de 75 de ani sunt afectate de boala Alzheimer sau de o formă înrudită de demenţă, arată studiul PAQUID, realizat recent. În România, incidenţa tulburărilor mintale a crescut de la peste 600 de persoane la 100.000 de locuitori în anul 1975, la 883 de persoane raportate la acelaşi număr de locuitori, în 1993, potrivit statisticilor. În prezent există peste 200.000 de persoane diagnosticate cu boala Alzheimer, după cum arată datele Societăţii Române Alzheimer.
Diagnosticarea precoce poate să ducă la tratarea bolii încă din primele stadii
Chiar dacă nu se ştie cum este declanşată, boala evoluează progresiv, iar pacientul are parte de pierderi temporare de memorie, stări de confuzie sau dificultăţi în efectuarea ritualurilor zilnice. Întreabă orice medic specialist cum se pot contracara efectele bolii, iar acesta va răspunde că diagnosticare precoce este soluţia prin care Alzheimerul poate să fie ţinut sub control.
Tocmai din acest motiv, recunoaşterea simptomelor bolii este esenţială pentru ca medicul să intervină, iar pacientul să beneficieze de tratament în chiar primele stadii ale bolii. „Dacă am putea identifica pacienţii în primele faze ale bolii, atunci am putea avea o şansă mai bună de a interveni cu tratamente care se pot dovedi eficiente“, spune neurochirurgul Keith Black de la Centrul Medical Cedars-Sinai.
Dacă şi tu suspectezi un membru al familiei sau un prieten că ar putea să dezvolte boala Alzheimer, atunci următoarele zece semne prevestitoare evidenţiate în cadrul Conferinţei Internaţionale a Asociaţiei Alzheimer din 2013 sunt de folos pentru o mai bună identificare a bolii.
1.Schimbări de memorie care perturbă activitatea de zi cu zi. Pacienţii cu Alzheimer au obiceiul de a muta lucrurile ce le aparţin în locuri mai puţin obişnuite, cum ar fi mutarea periuţei de dinţi într-un compartiment al frigiderului.
2.Provocări întâmpinate în planificarea şi rezolvarea unor activităţi
3.Dificultăţi în realizarea sarcinilor specifice locului de muncă sau de la domiciliu
4.Confuzie privind ora zilei şi locul unde se află
5.Incapacitatea de a înţelege imagini
6.Probleme de vorbire şi de scriere. Pacienţii ajung să uite cuvinte de bază, devenind foarte greu de înţeles.
7.A încurca lucrurile şi a pierde capacitea de reface un drum deja parcurs
8.Dezorientare şi o judecată slabă. Pacienţii pot să se rătăcească în chiar împrejurimile casei unde locuiesc sau au probleme cu îndeplinirea unor sarcini obişnuite, cum ar fi pregătirea unei mese.
9.Renunţarea la locul de muncă şi retragerea din activităţi sociale
10.Schimbarea stării de spirit şi a personalităţii. Persoanele care suferă de boala Alzheimer ajung să nu mai găsească plăcere în lucrurile care înainte le confereau bucurie, îşi pierd încrederea în apropiaţi şi pot să devină furioşi sau supăraţi fără motiv.
Sfaturi utile pentru organizarea vieţii unui pacient cu Alzheimer
Pacienţii care suferă de această boală pot să aibă probleme cu organizarea activităţilor zilnice pe care obişnuiau să le desfăşoare în trecut. Astfel, ajutorul venit din partea ta poate să îi uşureze povara şi să îl facă se se simtă bine. Iată mai jos câteva sfaturi utile venite din partea Asociaţiei Română Alzheimer.
Foarte important în cazul acestor pacienţi este evitarea conversaţiilor despre boala sa şi păstrarea simţului umorului. Încearcă să comunici cât poţi de mult cu pacientul, păstrându-ţi simţul umorului. Pierderile de memorie predispun pacientul la accidente, astfel că asigurarea unei siguranţe optime este esenţială. Aşa cum este de aşteptat, boala va evolua iar lipsa unui rost îşi va face simţită prezenţa. De aceea, activităţi precum grădinăritul îl pot face pe individ să nu se simtă dezorientat.
Aid-memoire-ul este un alt truc prin care confuzia mintală poate să fie prevenită, iar pacientul se va putea orienta şi va putea memora feţe şi locuri. Păstrarea în mână a albumelor de fotografii cu membrii familiei şi cu numele fiecăruia scrise clar sub fiecare figură îl poate ajuta pe pacient să ştie cine este fiecare, este unul dintre trucurile recomandate de Asociaţia Română Alzheimer.
Se încarcă comentariile...
