Autoprogramarea pentru ghinion

Pisica neagră şi efectul ei în viaţa noastră!

În ciuda faptului că ştiinţa progresează într-un ritm alert şi a faptului că trăim în era calculatoarelor din ce în ce mai performante, superstiţiile continuă să facă parte din viaţa noastră. Voi credeţi în noroc sau ghinion?

Acum ceva timp mă întorc spre casă împreună cu un amic. Dăm să intrăm pe aleea din faţa blocului, moment în care îl văd oprindu-se brusc, după care face trei paşi înapoi şi scuipă peste umăr.

Îl întreb uimit:

- Ce s-a întâmplat, vere?

- Ghinion... pisica neagră, îmi răspunde el alert indicând acuzator către unul din pisoii negri care stăteau şi se soreau pe aleea din faţa blocului.

Mai facem câţiva paşi ocolind pisica cu pricina după care îl văd pe amicul meu repetând ritualul. Omul ăsta chiar avea ghinion... o altă pisică neagră traversa alene aleea.

Am un motan negru destul de productiv care sălăşuieşte în spaţiul verde din faţa blocului şi prin urmare scara noastră este fericita posesoare a unui număr de şase-şapte pisici negre care-şi fac veacul pe acolo.

Am încercat să-i explic faptul că din punct de vedere statistic, scara noastră nu a fost lovită de ghinioane mai mult decât locuitorii celeorlator scări deţinătoare a unui bătrân câine comunitar sau că nu au fost mai multe accidente sau decese în raport cu media, ba mai mult, că avem un vecin care este un prosper om de afaceri, nu am reuşit să-i clatin cu nimic convingerile.

Stăteam să mă gândesc cum ar fi, ca de fiecare dată când mă duc la magazinul din colţul blocului să cumpăr pâine, să trebuiască să merg patru-cinci paşi ca mai apoi să mă întorc trei şi cât timp mi-ar lua să parcurg acea alee pentru a-mi cumpăra banală pâine şi acest lucru m-a vindecat de orice superstiţie.

Cum funcţionăm în cazul superstiţiilor?

Să ne închipuim un scenariu clasic.

Este o zi de marţi şi ieşi din casă deplasându-te spre parcarea unde ai maşina, când o pisică neagră îţi taie calea. Zâmbeşti în colţul barbă gândindu-te la nebunii care au superstiţii prosteşti de acest gen.

Mergând grăbit către maşină nu observi o piatră de bordură instabilă, drept urmare, atunci când păşeşti pe ea îţi luxezi uşor piciorul.

Începi să te întrebi dacă până la urmă nu o există o fărâmă de adevăr în toate poveştile astea cu pisica neagră. Apare o îndoială în suflet... şi undeva, într-un colţ al minţii apare gândul că poate pisica neagră şi-a făcut efectul şi ghinionul te urmăreşte. În timp ce conduci spre serviciu te gândeşti ce urmează să se mai întâmple rău ţinând cont de faptul că nu ajungea faptul că ţi-a tăiat calea pisica neagră... pe deasupra mai este şi marţi cu cele trei ceasuri rele, drept care pisica neagră tocmai îţi ocupă 10% din minte.

Ajuns la birou, în timp ce introduci cu spor datele în calculator, intră urlând şeful că ai greşit două facturi. În mod evident ghinionul te urmăreşte, gândurile se învălmăşesc iar pisica neagră tocmai ocupă 25% din mintea ta.

Se termină ziua de lucru şi conduci îngândurat spre casă fiind convins deja că un ghinion nu vine niciodată singur, moment în care eşti readus la realitate de o bufnitură cumplită. Nu ai sesizat frâna pusă de colegul de trafic şi l-ai tamponat, moment în care îţi reaminteşti că nu ai făcut prelungirea poliţei de asigurare, timp în care mintea calculează cu înfrigurare costurile sutelor de lei pe care urmează să-i scoţi din buzunar. Om mai ghinionist ca tine nu există... şi deja pisica neagră ocupă 60% din mintea ta.

Înjurând printre dinţi pisica neagră, ajungi acasă unde nevasta priveşte suspicios către tine şi figura ta îngândurată, drept care atunci când îţi spune că ai fi putut să ai bunul simţ ca măcar atunci când vii acasă să nu stai cu gândul la alte femei, începe o ceartă straşnică. Pe un ton nervos îi spui că geloziile ei nefondate te-au exasperat şi printre ţipete auzi cu uimire faptul că te anunţă că s-a săturat să se simtă singură în doi aşa că a hotărât să plece la mama şi să divorţeze.

Ieşi să fumezi o ţigară într-o scurtă plimbare prin faţa blocului. Te plimbi îngândurat, întrebându-te cum de ţi se pot întâmpla toate aceste doar ţie, când... ce să vezi? Alene... fără a-i păsa de toate ghinioanele tale, pisica cea neagră, mai negră decât hăurile iadurilor, trece alene prin faţa ta. Grăbit dai să-i tragi un şut, dar entorsa de dimineaţă îţi afectează echilibrul şi te trezeşti întins pe jos cu ochii înlăcrimaţi de durerea piciorului care se rupe cu un zgomot surd.

Bilanţul zilei?

O entorsă, o avertizare scrisă la muncă, 700 Ron daune în urma reparaţiilor de la accident, un divorţ şi un picior rupt.

5 - 0 pentru pisică neagră!

Păi cine este nebun să nu mai creadă pe viitor că pisica neagră nu aduce ghinion?

Ce s-a întâmplat în realitate?

Uneori mintea se programează pentru ghinion. Credinţele noastre afectează perceperea realităţii şi a modului în care ne raportăm la ea. Este firesc că atunci când vom fi distraşi de gânduri randamentul activităţilor desfăşurate să scadă în timp ce va creşte posibilitatea apariţiei erorilor, nefiind cu nimic de vină pisica neagră ci doar efectul unei minţi confuzate de atât de multe gânduri.

În cadrul experimentului lui Skiner” Superstition în the pigeon”, se realizează o condiţionare operantă asupra porumbeilor, astfel încât aceştia încep să dezvolte comportamente ca şi când ar exista o relaţie de tip cauză-efect între administrarea hranei şi comportamentul dezvoltat. Conexiunile accidentale pe care le realizăm între un ritual şi o consecinţă favorabilă duc la menţinerea şi întărirea comportamentului respectiv prin condiţionare pozitivă, tot aşa cum conexiunile dintre un eveniment şi un rezultat negativ vor crea corelaţii prin întărire negativă.

Ţine doar de noi eliberarea din astfel de capcane ale minţii!

Voi aţi căzut vreodată în capcana pisicii negre?

Aştept cu acelaşi interes răspunsurile voastre, iar până la următoarea întâlnire când vom dezbate mai pe larg tema norocului, vă urez o viaţă plină de ECHILIBRU!