Minte sănătoasă

articolul anterior articolul urmator

Cu alcoolismul la psihiatru: de ce, cât şi cum beau românii. Şi cum se pot trata

3
16 Oct 2020 14:10:01
Autor: SmartLiving.ro

Alcoolul este substanţa de abuz cea mai răspândită şi cea mai acceptabilă din punct de vedere cultural şi social. De aceea, alcoolismul – termen folosit la scară largă pentru dependenţa de alcool sau utilizarea nocivă a alcoolului – e greu de diagnosticat şi de tratat.

Cei care ajung în spital la dezintoxicare sunt, de obicei, oameni care fie au avut halucinaţii, fie au fost aduşi de poliţie după vreun scandal. E doar o „soluţie” temporară, de etapă.

Mai rar se întâmplă ca o persoană alcoolică să caute singură ajutor de specialitate în clinicile de psihoterapie specializate în adicţii. Cu toate acestea, alcoolismul în România este un fenomen amplu, neglijat de autorităţi. Ne aflăm pe primele locuri în Europa la consumul excesiv de alcool, dar prea rar se vorbeşte despre asta. Alcoolismul e o boală pe care specialiştii o numesc tulburare. Dincolo de denumire, e o problemă profundă, tratată cu indiferenţă de către autorităţi. Soluţiile terapeutice sunt în mică măsură decontate de stat.

Ca să aflăm cum stau lucrurile în realitate în România, am vorbit cu Dan Roşca, medic primar psihiatru şi şeful uneia dintre secţiile de Toxicomanie de la Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Al. Obregia, şi cu Claudia Jorza, psiholog specializat în adicţii, de la Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT).

„Ce să facă omul care nici nu are unde se distra, nici nu ştie cum să se distreze? Se întâlnesc mai mulţi oameni acasă la cineva. Cu toţii am trecut prin experienţa asta: bem şi noi ceva? Câţi dintre noi se întâlnesc şi zic hai să mergem la film, să mergem să facem sport, să mergem să facem o excursie? O parte din oameni au început să facă asta, dar să te întâlneşti şi să bei ceva e cel mai simplu, cel mai comod, cel mai ieftin, cel mai tradiţional. Ştiu că eram doctor la ţară şi, în orice casă în care intram, când îmi terminam treaba, mă întrebau: Domn’ doctor, beţi ceva? Nu se poate să refuzaţi o ţuică! Uneori era riscant să pleci de acolo, pentru că era o dovadă de neobrăzare din partea ta, dacă nu gustai dintr-un pahar de ţuică. E o chestiune de tradiţie. Nu înseamnă că toţi oamenii ăia sunt alcoolici”.

Cuvintele îi aparţin doctorului Dan Roşca, medic primar psihiatru şi şeful Secţiei XVI Psihiatrie/Toxicomanie de la Spitalul Alexandru Obregia din Bucureşti.

„Dacă, la începutul consumului, există placerea care guvernează viaţa psihică a persoanei şi care eliberează precis şi ţintit o tensiune interioară, în timp, aceasta se transformă în nemulţumire, supărare, dezgust, deprimare. Şi totul se modifică, de la dispoziţia afectivă a persoanei, până la regresia accentuată pe mai multe planuri ale vieţii individuale. Dacă ar fi să gasesc un element comun al celor care vor să fie sprijiniţi în demersul lor de a-şi controla impulsurile, este acela că majoritatea au o avansată tendinţă autodistructivă dublată de un puternic sentiment de vinovăţie”.

Spune şi Claudia Jorza, psiholog clinician şi psihoterapeut în cadrul Clinicii ALIAT (Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor), specializată în tratarea adicţiilor.

Cei doi sunt specialiştii cu care am stat de vorbă pentru a încerca să aflăm care este situaţia alcoolismului în România, dincolo de statistici. Cine e mai predispus să devină alcoolic şi de ce România e pe locurile fruntaşe din Europa la consum. Ce se întâmplă în realitate cu cei care beau excesiv alcool, care sunt opţiunile lor dacă vor să se lase de băut, ce tratament e mai eficient – pastilele sau mersul la psiholog, ce se întâmplă cu cei care ajung la spital şi cum lucrează clinicile specializate în adicţii?

România, pe locul al cincilea în Europa la consumul excesiv de alcool. De ce?

România nu stă bine la statistici, dar, dacă răsfoieşti internetul, vei afla că, în ultimii ani, ţara noastră se află pe primele locuri în Europa la consumul de alcool. O analiză de situaţie publicată anul trecut de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) şi care citează Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) arătă că, în 2016, România se plasa pe locul al nouălea în Uniunea Europeană la consumul de alcool.

Aceeaşi analiză de situaţie arată că România se afla chiar mai sus în clasament în ceea ce priveşte consumul excesiv de alcool - pe locul al cincilea în Uniunea Europeană. Jumătate dintre consumatorii de alcool din România aveau, tot în 2016, un consum de risc.

De ce beau românii atât de mult alcool? Pe această temă se pot face doar speculaţii. Una dintre ele poate fi cea făcută de medicul psihiatru Dan Roşca, respectiv faptul că e tradiţional să bem. Dacă mergi într-o vizită sau treci pragul cuiva, mâncare ţi se pune, nu ţi se pune pe masă, dar de băut sigur ţi se oferă.

Ieşirile în oraş sau întâlnirile între prieteni sunt, aproape fără excepţie, însoţite de alcool. Se bea de la vârste fragede, consumul de alcool e de lăudat în anumite cercuri de prieteni, la fel ca rezistenţa la consum, iar unii îşi produc singuri alcoolul, acasă, la fel ca pe conservele pentru toamnă. 

O altă posibilă explicaţie este aceea că, fiind o ţară cu multe zone rurale, în care munca în agricultură nu este organizată, consumul nu este descurajat. La sate, la munca câmpului, nimeni nu îţi cere să nu vii băut. Dimpotrivă, cei care lucrează cu ziua cer, pe lângă bani, şi alcool.

„Încă avem multe zone rurale. Munca fizică neorganizată merge cu alcool, dar nu ştiu dacă neamţul de la Volkswagen, dacă bea ceva în timpul schimbului lui, mai stă mult timp pe-acolo. Nu, îl zboară. Toleranţa la serviciile organizate e mai mică. În serviciile dezorganizate, la ţară, vine omul să-ţi sape şi ce-ţi cere? Vrea 200 de lei pe zi, mâncare şi, dacă nu-i dai ţigări şi băutură, nici nu vine”, crede medicul psihiatru Dan Roşca, care a văzut în munca sa o mulţime de dependenţi de alcool. 

urile cele mai mari la băuturile alcoolice sunt în Finlanda, Irlanda şi Suedia.

De ce e rău consumul excesiv de alcool. Câteva date statistice

Aproximativ trei milioane de oameni mor în fiecare an, pe tot globul, din cauza consumului excesiv de alcool. Asta înseamnă 5,3% din numărul total al deceselor, nota Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în 2018.

Tot OMS spunea că, după fumat şi hipertensiunea arterială, alcoolul este al treilea factor de risc pentru boală şi moarte prematură în Uniunea Europeană (UE).

Alcoolul este corelat cu peste 200 de boli diferite, conform unei analize de situaţie publicate de INSP în iunie 2018. Dacă consumi alcool în exces, prezinţi un risc mai mare de a dezvolta, printre altele, tulburări neuropsihiatrice (epilepsie, depresie, anxietate), boli digestive (ciroză hepatică alcoolică, pancreatită acută şi cronică, gastropatie alcoolică), cancere (de tub digestiv şi de sân), boli cardiovasculare (ischemice, hemoragice, hipertensiune arterială), diabet zaharat şi boli infecţioase (pneumonie, tuberculoză şi altele), dar eşti mai predispus şi către a face diverse traumatisme: cauzate de autoagresivitate şi heteroagresivitate (adică agresivitate orientată către sine sau către ceilalţi), suicid, omor, intoxicaţii accidentale, accidente rutiere, accidente domestice sau profesionale.

Pe lângă consecinţele asupra sănătăţii, consumul excesiv de alcool, dependenţa de alcool sau alcoolismul poate duce la importante daune sociale şi economice asupra individului. Alcoolismul sau consumul excesiv de alcool poate avea consecinţe sociale dramatice, cum ar fi deteriorarea relaţiilor familiale, separare, divorţ, abuz şi neglijare a copiilor, pierderea prietenilor, dificultăţi materiale, pierderea locului de muncă, pierderea locuinţei, excludere socială, probleme legale (amenzi, închisoare) şi comportament sexual nepotrivit (sex neprotejat, viol, sarcină nedorită).

Continuarea articolului, aici

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

Radu Mircea
16.10.2020, 17:52:36

# Din pacate romanii au uitat sa bea de placere , beau din imitatie . Beau zilnic 2-3-4 beri cu prietenii la terasa din cartier . Maxim 2 l de bere este tainul meu zilnic . Toata doctorimea ar spune ca am o problema cu alcoolul , alti mai firoscosi chiar ca sunt betiv . lnsa nu berea este scopul pentru care ies zilnic din casa (in afara de perioada de doliu obligatoriu din primavara asta virusata) ci intilnirea cu mosnegii mei , discutiile pe cele mai diverse teme (exclus politica si religie - aici iese cu scandal mereu) , atmosfera de buna pace , relaxarea resimtita dupa 3-4 ceasuri de conversatie . Berea as zice ca este numai cireasa de pe tort .

+4 (4 voturi)
Ludwig
16.10.2020, 23:41:16

Eu beau zilnic o sticla de 0.7l de vin...vara alb bine racit, iarna rosu. Ambele seci, fara apa. Ma simt super. Analizele de sange bune. Pe perioade mici am oprit alcoolul si atunci mi-a crescut colesterolul. Alcoolul scade colesterolul, in special vinul rosu. Se bea in functie de greutate. Inca ceva: europa de est este in top 10 tari consum la alcool. Consumul este pus pe seama comunismului. In west alcoolul consumat a scazut constant, in est s-a mentinut sau chiar a crescut. Si acum o veste bune: suntem si noi pe primul loc la ceva in lume. Barbatii romani sunt pe primul loc in lume la consumul de alcool, la femei ucrainencele. La tari suntem pe locul 4. Pe primul fiind rep moldova-deci tot romani, urmati de bielorusia, rusia etc https://ziare.com/viata-sanatoasa/alcool/barbatii-din-romania-sunt-pe-primul-loc-in-lume-la-consumul-de-alcool-studiu-1526789

+2 (2 voturi)
Camelian Propinatiu
18.10.2020, 13:22:31

Românii beau bere şi cel mult zaibăr, spre deosebire de ce e-n alte părţi.

Modifică Setările