Cum deosebim un atac de panică de un atac de cord. Simptome specifice

Atacul de panică poate avea atât cauze psihologice, cât şi medicale

Un atac de panică poate avea atât cauze psihologice, cât şi medicale. Odată instalat, poate deveni ciclic, repetitiv. Psihoterapeutul Constantin Cornea aminteşte simptomele care anunţă un astfel de episod ce urmează unei situaţii stresante şi cum putem deosebi un atac de panică de unul de cord.

„Atacul de panică este agravarea unei stări anxioasei care poate avea la bază o situaţie stresantă, un conflict sau o traumă. Odată instalat, atacul de panică se poate repeta“, spune psihoterapeutul Costantin Cornea. De asemenea, adaugă acesta, persoana respectivă poate dezvolta o „anxietate anticipatorie“ adică o teamă că atacul se va repeta şi o frică faţă de faptul că nu va putea face faţă sau chiar că în urma atacului va surveni decesul.

Ce determină un atac de panică

La mijloc pot fi cauze psihologice precum conflictele în familie, divorţul, descoperirea unei amante, dificultăţile la job, demisia, şomajul sau suprasarcina profesională, dar şi conflictele cu prietenii sau cu necunoscuţii. Tot la această categorie se încadrează şi veştile tragice, decesul cuiva drag, un accident sau o confruntare, anxietatea, şocul post-traumatic sau tulburarea obsesiv-compulsivă.

Un atac de panică mai poate fi provocat de un nivel mare al stresul timp îndelungat, de o naştere cu sau fără probleme sau de depresie.

Ingestia mare de alcool, fumatul excesiv, folosirea unor medicamente sau întreruperea bruscă a medicaţiei, drogurile au şi ele un rol în declanşarea atacului de panică.

Altă categorie de cauze sunt cele medicale de tipul disfuncţiilor tiroidiene, afecţiunilor cardiace, tulburărilor neurologice, astmului bronşic, afecţiunilor oncologice sau pulmonare.

Cum se manifestă atacul de panică

„Persoana are un sentiment copleşitor de frică şi anxietate. Simptomele apar brusc şi ţin, în medie, 10 minute, după care dispar în circa o jumătate de oră. Dacă durează mai mult de 15 minute este posibil să vorbim de o altă afecţiune medical, nu de aun atac de panică“, explică psihoterapeutul.

Respiraţiile sunt rapide, dificile şi însoţite de senzaţia de sufocare, inima bate cu putere şi neregulat, sunt prezente transpiraţiile, durerea în piept, ameţeala, greaţa sau durerile de stomac. Frica de moarte este şi ea un simptom al atacului de panică, ca şi senzaţia că moartea va surveni imediat.  

Ce trebuie făcut

Este neapărat nevoie de o evaluare medicală care să stabilească dacă e vorba despre un atac de panică sau la mijloc este vorba de o altă afecţiune medicală, dar şi de o evaluare psihologică în urma căreia să se întocmească un plan de tratament personalizat. La întocmirea acestui plan trebuie să participle medicul specialist dacă vorbim de o afecţiune medical sau de un medicament şi psihologul. De ajutor sunt familia, colegii şi sportul. „Nu încercaţi să vă trataţi singuri, citind pe internet. Puteţi greşi în privinţa diagnosticului, iar ceea ce se potriveşte unei persoane nu este indubitabil că vi se potriveşte şi dvs“, mai spune psihoterapeutul.

„Din perspectivă  psihologică, un plan therapeutic poate cuprinde între 20 şi 40 de şedinţe, una sau două pe săptămână, în care puteţi ajunge să vă descoperiţi adevărata cauză a atacului de panică, dar şi modul optim prin care puteţi rezolva problema“, conchide specialistul.